Maria Elena Chindea

nu am typo în poezie. E corect așa cum este. Pentru că nu-i vorba de timp rupt, ci „ rup din mine/ sori de-mprumut”! De aceea e bine așa cum este!
Mulțumesc!

Dragoș. Nici nu știu ce să spun. Cert însă, că nu pot scrie o poezie „de domnișoare de pension”! Nu-i pe stilul meu. Mulțumesc fain de interpretare, precum și de înstelare!

prezența ta în pagină Ottilia, și de apreciere!
Grație!

mi-ai mai pus și mie schema aceasta a ta. Eu te-am apreciat dintotdeauna (adică de când ai început să comentezi în pagina mea. Îmi place felul tău de „citire” a unei poezii așa de mult încât intram să citesc comurile tale și la alte poezii. Chiar de nu răspundeam la toate (corpul meu intră câteodată în grevă) niciodată n-am tratat cu dispreț prezența ta în pagină! Altfel, sunt berbec și-o plesnesc în față indiferent de consecințe! Pentru mine e important pulsul adevărului nu poleiala tribunelor!
Mulțumesc pentru ce ești, Tego!

dar și în altele. Asta e fascinant la poezie. Că e doar un portal prin care fiecare intră în lumea lui, în povestea lui. Adevărata poezie începe din punctul în care autorul încheie. Și cred că aceea e importantă. Autorul e doar un declanșator. Miracolul e acela care se produce în tine! De aceea poezia are o forță transfiguratorie uriașă!
Mulțumesc de rezonanță!

ai un fel al tău de a te apropia de poezie absolut cuceritor! Și-i foarte adevărat: strig în șoaptă! Excelentă traducere a poemelor mele. Mulțumesc de receptare!
Și te mai rog ceva, Tego! Știu că am citit acu ceva timp în urmă, în subsolul unei poezii, descris felul tău propriu de valorizare a unei poezii, în eventualitatea că nu ai mai fi steluțar oficial. Nu mai țin minte exact schema ta de evidențiere, și nu mai știu nici în subsolul cărei poezii am citit-o! Te rog, poți să-mi copii aici schema aceea? Aș fi încântată!
Mulțumesc din suflet, Tego!

încă foarte mare. ar ceea ce ai scris tu aici nu este un com, este un poem de sine stătător. Un poem care descrie perfect starea de grație a ieșirii din iluzia timpului liniar și trăirea în timpul circular, sau a ieșirii din timp când totul se trăiește, se simte și se palpează simultan. Impresionantă imagine!
Te rog Tego, pune acest poem la locul care i se cuvine de drept. Adică pe tronul POEZIEI! Nu merită să se piardă și să rămână necitit în subsolul unei poezii de-ale mele. Mai ales că poezia mea nu e genul popular! Te rog mult!
Mulțumesc pentru tot!

îți foarte mulțumesc de prezența ta în pagină și de urări!

cât de tare m-a emoționat sfatul tău.Empatia și delicatețea ta față de abordarea acestui subiect delicat pentru mine sunt impresionante. Spuneam într-o poezie mai veche a mea că sunt „gunoierul care ia umbra din oameni”, și asta e valabil inclusiv pentru mine. E un risc să-ți pui sufletul pe tavă, dar însăși viața e un mare risc. Ți-l asumi sau nu!
Și, Tego, nu numai volumul acesta al meu nu-i pentru oricine! În general modul meu de-a transpune în metaforă cunoașterile mele sunt oarecum de nișă!
Mulțumesc de felul tău de a te apleca asupra poemelor mele.

cu poemul-discurs al meu, că i-ai perceput curenții de subteran. Mai am de lucrat la el dar măcar baza există.
Mulțumesc de înstelare!

e „ultima rană –
poartă semnul iubirii
și-un nume sub crustă” - ar fi închiderea cercului de aur al cunoașterii acestei dimensiuni.Un Uroborus sub crusta rănii de pământean e cheia spre identitatea ta infinită.Îmi place cum ai palpat pereții tăcerii și-ai gustat gândul.
Frumos pusă în tablou incursiunea interioară!

frumos spus Florentin. Dar să nu scapi din vedere că dincolo de ceață mai e întotdeauna ceva de simțit, de cunoscut, de bucurat! O minune se cere dezghiocată pentru a te putea împărtăși cu ea. Tot așa .„graba oamenilor/ spre nicăieri” poate fi asemănată cu agitația și haosul unui mușuroi de furnici la o privire superficială. Dacă studiezi mai atent însă îți schimbi radical opinia! Doar privirea noastră limitată poate să dea senzația că totul „desfrunzește”. Universul urmează niște legi exacte ale evoluției și noi ca parte activă a acestui univers, deși ni se pare nouă că ne dezicem, și ne-nchidem în găoace!
Îmi place cum curge melancolia ta, lin, o stare exprimată atent și bine șlefuită!
Spor în continuare!

rebelul prin definiție, și la profesorul tău și la Ion Caraion! Legea rezonanței funcționează ireproșabil! Nu întâmplătoare sunt „întâlnirile” acestea, care generează creație, creștere în frumos! Despre profesor știu mai puține, dar Caraion mă copleșește și fascinează ca nimeni altul din literatura universală! Și numai cei pe care i-am postat sunt câteva sute și mii de poeme... Dar Caraion e o surpriză continuă pentru mine. Niciodată nu știu ce ritm va avea poemul lui, ce metaforă strălucitoare, ce perspectivă îmi va dărui asupra unei idei, unui sentiment sau senzație. Erupții în împletiri strașnice sunt gândurile și visele lui! Hipnotism celest îi totul! Ce să zic, știu un aforism ce zâce „nu poți cădea în apă fără să te uzi”. De-acolo îți vin zâcerile în poeme și proze, furtunile și entuziasmele!
Spor la toate îți doresc!

Sunt pe fugă, îmi fac bagajul, pe picior de plecare, dar... răsuflu o clipă să-ți scriu câteva vorbe. Îți mulțumesc pentru prima sugestie făcută, într-adevăr erau în plus, inutile. Am operat. În privința celei de-a doua, cu repetarea acelui „dar”, poți crede că n-am văzut pur și simplu, de parc-am avut orbul găinii?!:) Mulțam și pentru această sugestie! Am operat și acolo. Mai am de finisat, dar acum nu am timp pur și simplu, acum. Dar voi intervenii zilele astea.
Ai zis ceva de finalul cam dur pentru gustul tău. Da, așa este, dar numai dacă te gândești la actul fizic al decapitării! Eu îl folosesc în poezii destul de des, dar sub formă alegorică! Simbolic, decapitarea este trecerea dincolo de mental, cel puțin cel pământesc, care este destul de limitat. Nu luăm în discuție aici mentalul divin care este cu totul altceva. Că am folosit decapitarea ca alegorie cred că se poate înțelege din versul întreg „Și capul meu tăiat devine lumină”. Trecerea dincolo de limitativul mental îți conferă altă perspectivă asupra minunii vieții, mult, mult mai complexă și largă. În filozofia indiană există Marea Forță Cosmică a Electricității, Chinnamasta, care apare cu capul tăiat! Caută pe net și vei găsi multe informații ce te vor lămurii deplin ce și cum îi cu acest cap tăiat!
Încă o dată îți mulțumesc pentru com și sugestii! Foarte folositoare!

cam de multișor critică literară așa, mai mult de-un articol sau două. Pe vremuri citeam volume de Perpessicius sau Lovinescu de plăcere. Călinescu nu mi-a mers la suflet deși am citit. Și-mi amintesc că am citit și Mircea Micu. Mi-a plăcut. Fără să mă dau o mare cultivată, am mai ciugulit câte ceva interesant în domeniu, deși haotic, dar eu zic că tot ce reușim să dezghiocăm din viață contează, ne mai adăugăm un strop de lumină interioară.
Și toți ghizii pe care-i avem de-a lungul vieții, fie că sunt pe plan mental fie spiritual, merită onorați! Ei chiar sunt sculptorii noștri nevăzuți, discreți, cărora arareori ne gândim cât de mult le datorăm din ceea ce suntem azi!
Reverență pentru gestul tău! Să-i fie calea printre stele ușoară!

vă rog să-mi explicați la care PERSONALE să încadrez textul???!!!
Eu văd:
„ Cu degetele, cu dinții, cu ochii
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Maria Elena Chindea [gerra.orivera ]

2023-09-21 | |”

Dvs. ce vedeți?????? :)

amândoi, Ionuț. Sigur o să revin. Un bob zăbavă! :)
Mulțumesc mult!

de vacanță la munte. Profit la maxim de soarele de-afară, la laptop intru mai mult noaptea. Fără îndoială o să mai lucrez la acest text-discurs, o să țin cont de toate cele semnalate; da, e prima variantă, simțeam nevoia să delimitez exact cam ce e vol. „Corăbierii” care are o semnificație aparte pentru mine! O să mai revin și asupra comului, la noapte!
Mulțumesc!

d-le BogdanGeana, care citește și consacrați (dacă are unde și postează) și poeții de aici. Vreau să-nvăț ce-i aia poezie, drept care citesc texte și comentarii. Văd texte și nesfârșite comentarii pe care creierul meu le traduce ca „reglări de conturi” și „scuipături” care-mi amintesc de piață și lelițe cu poalele-n cap.
Bănuiesc că la acele „chestiuțe” face referire comentariu dvs.
Mulțumesc.

pentru com și înstelare.