Poezie
Orizontul din palmele unui copil
1 min lectură·
Mediu
pentru a avea o patrie
am ținut post de lumină în fiecare sărbătoare
ochii s-au furișat din cotloane
prea mirosea a bejenii
și lacrimi
întunericul să cearnă cu inima
pâinea neagră a zilei n-a mai atins gură
ci sângele
cheia sol a pielii
întoarce orizontul din palmele unui copil
sonorizează apusurile din pistil
buburuzele
adorm balaurii în zulufi
după ce degustă
mierea unei povești extrasă din fântână
spicele aurii
îngroapă în țest smerenii
și coc toate tăcerile
nu pot vorbi despre apoteoza unui timp
rup din mine
sori de-mprumut
penitență târzie în bezna rămasă pe degete
îi semăn
ninge în cuvinte început de lume
palmele copilului recuperează orizontul din haos
0112.061
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Elena Chindea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Elena Chindea. “Orizontul din palmele unui copil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14173963/orizontul-din-palmele-unui-copilComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Și atunci, dacă îți place atât de mult, de ce nu i se oferă o stea?
0
Distincție acordată
Eu am toate motivele să dau stea acestui poem remarcabil.
Uităm teme lirice mai greu de abordat pentru a ne juca-n biografism liricoid. Avem voie să scrien despre tot, cum vrem.
Acest poem este despre noi. Pornește parafrazându-l pe O.Goga. De la nimicul ivirii noastre pe lume, mai mult însă neomodernist, ca la Marin Sorescu.
"pentru a avea o patrie
am ținut post de lumină..."
Dar să lăsăm pe ceilalți să comenteze. Eu mă opresc aici, altfel fac al patrulea eseu despre un poem memorabil al Mariei Elena Chindea. Ea dă clasă pe Agonia, nimeni altcineva într-un mod constant și puternic.
Uităm teme lirice mai greu de abordat pentru a ne juca-n biografism liricoid. Avem voie să scrien despre tot, cum vrem.
Acest poem este despre noi. Pornește parafrazându-l pe O.Goga. De la nimicul ivirii noastre pe lume, mai mult însă neomodernist, ca la Marin Sorescu.
"pentru a avea o patrie
am ținut post de lumină..."
Dar să lăsăm pe ceilalți să comenteze. Eu mă opresc aici, altfel fac al patrulea eseu despre un poem memorabil al Mariei Elena Chindea. Ea dă clasă pe Agonia, nimeni altcineva într-un mod constant și puternic.
0
"scrien" typo
0
"rup din mine".
Să scrii atât de fain din prima variantă, fără să mai revezi fiecare vers e un dar aparte!
Poem confesiv. Copilul din noi s-a născut în R.S.R. O dilemă în versuri a unui alt "mic prinț". A "Micii Prințese" valahe. Înrobită abia acum.
Să scrii atât de fain din prima variantă, fără să mai revezi fiecare vers e un dar aparte!
Poem confesiv. Copilul din noi s-a născut în R.S.R. O dilemă în versuri a unui alt "mic prinț". A "Micii Prințese" valahe. Înrobită abia acum.
0
prezența ta în pagină Ottilia, și de apreciere!
Grație!
Grație!
0
Dragoș. Nici nu știu ce să spun. Cert însă, că nu pot scrie o poezie „de domnișoare de pension”! Nu-i pe stilul meu. Mulțumesc fain de interpretare, precum și de înstelare!
0
nu am typo în poezie. E corect așa cum este. Pentru că nu-i vorba de timp rupt, ci „ rup din mine/ sori de-mprumut”! De aceea e bine așa cum este!
Mulțumesc!
Mulțumesc!
0
e un intertext cap-coada extrem de ermetic, ca o teleghidata care se sparge in confetti. As vrea sa pot spune ca am ramas cu ceva, dar oricat m-as stradui nu reusesc.
0
îmi e clar demult că poezia mea e o poezie de nișă. Sunt câțiva care rezonează - alții nu. Nici nu-i obligatoriu. Și dacă în viața reală funcționez conform altor parametri - de ce ar fi alta situația în poezie?! Mulțumesc de trecere!
0
ar trebui să vă preocupe mai puțin metaforele și să acordați mai multă atenție firulului narativ. Nu există cursivitate, multe versuri par implementate doar pentru decor. Înțeleg că ați construit niște tablouri, că ați alternat persoana, dar povestea suferă, nu rămâi cu acea savoare a imaginii generale, cu acea concluzie care să te desfete ca lector. Nu încerc deloc să vă ating la orgoliul berbecesc, sper să înțelegeți rolul comentariului.
0

rup din mine
sori de-mprumut
penitență târzie în bezna rămasă pe degete
îi semăn
ninge în cuvinte început de lume
palmele copilului recuperează orizontul din haos" - iau asta drept poezie!
Salutări cordiale, Maria Elena!