Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@maria-elena-chindeaMC

Maria Elena Chindea

@maria-elena-chindea

Bucuresti și întreg universul
Mă plimb prin arsura cuvintelor din bucuria de-a fi!

ACTIVITATEA LITERARÃ  Volume de versuri: • 2011 - „PICURI ÎN CRUCE” (Editura GRANADA, București) • 2012 - „LACRIMÃ DE RUG” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) • 2013 - „DECUPAJE ÎN VIOLET” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 2015 - ”FOXTROT CU DUMNEZEU” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 20115 - ”PUPILA CU FLUTURI” (Editura…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
a scriiturii tale, Petre. Și ca tehnică literară, grijă de șlefuire mult mult mai mare, și ca esențializare a mesajului propus, și o consistență a cunoașterii, venită odată cu vârsta și încercările vieții. Mi-a plăcut cu deosebire asta: „Fragedă copilă, moartea ne învie!”
Succes pe drumul aspru al poeziei!

Pe textul:

Cântec de primăvară" de Aurel Petre

0 suflu
Context
cele două energii yin și yang, fiecare desfășurând energiile specifice, trec dincolo de mintea divină, cel de-al treilea ochi, într-un orgasm cosmic, schimbă centrul de greutate al misterului! Nu a fost atât de ermetic mesajul. Iar mareele din gesturile și afectele noastre - au codul vieții. Alții ar putea spune - curba lui Gaus! Formulele nu lipsesc, depinde fiecare ce receptează!
Mulțumesc pentru decriptare și înstelare!

Pe textul:

Apă de lună " de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
cred că nu se întrerup niciodată, doar periodic au mai multă sau mai puțină impregnanță. Sexualitatea, nu numai în prezent, este considerată un panaceu universal contra pluralității spaimelor. Poate pentru că ne-ajută să ieșim din noi, chiar pentru un scurt moment. Ca o scurtcircuitare a identității - sărind într-un tot inefabil, spaima nu mai are de unde se alimenta, ptr. că totalitatea ce suntem o spulberă! Aveți aici câteva (posibil) micropoeme desăvârșite de sine stătătoare, chiar de-s legate între ele. Aveți dreptate, cu multe din gesturile noastre (nu numai „salteaua conjugală”) „începe iarăși”„facerea din nou” - așa cum picătura de apă poartă în pântec oceanul!
Mulțumesc!

Pe textul:

Ascult regnul, iubito" de Dragoș Vișan

0 suflu
Context
pandemiei, Ovidiu! Ne-a lăsat în dar o însingurare și mai mare decât înainte. Cuștile ni le construim singuri, și deschiderea nu ține de o fereastră fizică ci de una spirituală! Steinhardt era liber deși în închisoare! Dacă nici duritatea pandemiei nu ne-a învățat nimic despre viață - înseamnă că ne merităm soarta! Putem fi interiorizați - dar însingurarea extremă duce la ariditate, la mumificare!
Mi-a plăcut imagistica poemului!

Pe textul:

Băutorul de cafea amară" de ovidiu cristian dinica

0 suflu
Context
Ottilia de vibrație și comentariu!

Pe textul:

Apă de lună " de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
de empatie și păpădia galbină! :)

Pe textul:

Apă de lună " de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
la bunica, văd ghereta de lemn, afumată, pe alocuri arsă (luase foc într-o toamnă dar au stins-o repede), vatra deschisă deasupra căreia se fierbea mămăliga (chiar și când în sat se aducea pâine cu camionul), oalele de lut în care se fierbeau mâncărurile pe jar... Gesturile lor erau line, ușoare, ca un ritual dintr-un templu antic. La toate mesele, dimineața și prânzul de la coasă, nu lipsea semnul crucii și mulțumirile pentru că au ce pune pe masă și-s sănătoși - nu lipseau! Seara - era vremea „tăinuirilor” după ce mâncau, în cuvinte puține și lungi tăceri își spuneau părerea despre mersul lumii, mulțumirile și nemulțumirile lor - cu o seninătate aproape cosmică... Acum, prin filtru timpului, pare că era o atmosferă de pioșenie simplă și curată în toate gesturile lor.
Mulțumesc pentru vibrație și înstelare!

Pe textul:

Amintiri din vatră" de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
a anilor bisecți!:) Atunci ne suntem dor de lumina increată a ceea ce suntem dinainte de formă. Pe orice meridian ne-am parcurge un dor și-o însetare ne gustă și ne arde uneori! Din fântâna percepțiilor și cunoașterii tale „scoți cel mai limpede dor” de iubirea cu supra-măsură!
Mulțumesc!

Pe textul:

dintr-o sorbire " de Ottilia Ardeleanu

Recomandat
0 suflu
Context
Maria, nevăzuți și neștiuți ne coacem, cu o anume așezare a lucrurilor celeste, molcom, la foc mic. :)
Mulțumesc de înstelare!

Pe textul:

Amintiri din vatră" de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
dragă Antonia că anume finalul dă greutate și vizibilitate esenței. Iubirea ne face văzători și temerari, întru împlinirea destinului! Transmutarea și alchimizarea sunt procese pe care trebuie să le repetăm neîncetat, odată un imperiu cucerit în noi. Stagnarea este involuție - nu ne este permisă odată atinsă o formă de cunoaștere subtilă a eului de lumină!
Mulțumesc de citire în infraroșu și înstelare!

Pe textul:

Amintiri din vatră" de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
par încifrate și încâlcite scrierile mele. Poate unde discursul meu și relația cu lumile interioare și exterioare se desfășoară pe mai multe planuri. Am să mă străduiesc Iulia să trag doar câte un fir din caierul imaginației! :)
Mulțumesc de impresiile de lectură! Și da, bunicuțele noastre merită să fie ținute în amintire ca martore a unor timpuri în care totul avea un echilibru ce nu se mai regăsește acum. Și o liniște pe care noi acum n-o mai găsim atât de ușor!

Pe textul:

Amintiri din vatră" de Maria Elena Chindea

0 suflu
Context
te vede Dumnezeu, prin harul de a lăsa decriptări în taină și pentru cei ce simt dar nu au talentul verbalizării, cei ce nu pot „traduce” revelațiile - într-un univers ce-și izolează indivizii într-un cub de tăcere-metalică!
Mulțumesc!

Pe textul:

când nimeni nu mă vede " de Nuta Craciun

0 suflu
Context
al distanțării, un metronom și o tablă de șah poate fi un tablou de viață în notă unică, în linii sensibile și dure totodată!
Mi-a plăcut!

Pe textul:

autograf" de ana sofian

0 suflu
Context
al distanțării, un metronom și o tablă de șah poate fi un tablou de viață în notă unică, în linii sensibile și dure totodată!
Mi-a plăcut!

Pe textul:

autograf" de ana sofian

0 suflu
Context
și-a atingerilor dacă n-ar lăsa urme în suflete ar însemna că poetul și-a irosit timpul în zadar. Dar cum orice face omul, ca fiu al Creatorului lasă o urmă energetică în univers, nimic nu este inutil! Nu știu dacă ceea ce scriem este poezie sau nu - dacă are adevăr și vibrație profundă are urmă de zeu. Și trebuie trăit și asumat în totalitate schimbul energetic între noi și univers! Hrănim și suntem hrăniți de energii într-o simbioză tainică, indiferent de conștientizările și acceptările noastre! Indiferent cum l-am numi sau ne-numi - tot un act de creație este!
Mie mi-a plăcut, cred că și altora, de la baza terestră sau extraterestră!

Pe textul:

Și dacă poetul n-ar fi poet" de Dragoș Vișan

0 suflu
Context
dar în aceste vremuri nimic nu mai este firesc, precum rânduielilor din vechime, când părinții erau părinți și copiii copii. Numai durerea a rămas întreagă și nedespărțită în suflete, oricât de amestecate sunt lucrurile! Ba parcă și mai cruntă când vezi cât a crescut de mult procentul statuilor!
„d’aia li s-a zis părinților părinți” să-ncapă în ei toată lacrima lumii!
Sfâșietoare-nrămare a rosturilor vieții!
Mulțumesc!

Pe textul:

d’aia li s-a zis părinților părinți și copiilor, nu" de Stanica Ilie Viorel

0 suflu
Context
dacă am pleca dincolo doar cu poza aceasta, de altfel adevărată! În notă ironică, gen „râsu-plânsu” un tablou al dezolantei atitudini a tinerei generații față de cei „expirați”, uitând că bătrânețea e un virus de care nime nu scapă!
Io zâc să nu-ți lași curând „catrafusele pe-acilea”, rămâi să le păzești, că la ce vremuri vin rămâi mintenaș fără ele. :)

Pe textul:

ultima poză" de Stanica Ilie Viorel

0 suflu
Context
de imagini pentru a evidenția atributele umane ca atribute divine. Copiii ai Lui, nu-i răzvrătire să ne asumăm câteva din atributele perfecțiunii lui. Și cum orice putere vine la pachet și cu responsabilitatea aferentă - atâta vreme cât nu ne-o asumăm suntem doar niște fantoșe, nu Dumnezei! Fără iubire și asumare, dumnezeul din noi este mort!

Pe textul:

Dumnezeu" de Ana Urma

0 suflu
Context
prinși în dansul unei vieți căreia nu-i prea știi pașii... Învățăm din mers, sau picioarele ne pleacă instinctiv pe-acolo pe unde ni-i datul și ne croiește cărare inima și înțelegerea vieții! Și, da „ține-mi palma
deschisă, deschisă” - ar putea fi cheia care ne ferește de împietrirea vieții!
Frumos și bine punctată puterea poeziei!.....

Pe textul:

Sufletul meu" de Ana Urma

0 suflu
Context
foarte frumoase! Și niște metafore deosebite, Petre! Un remember reușit asupra unor praguri ale vieții pe care le trecem mai greu sau mai ușor cu toții, pentru că, nu-i așa:„Veștile urcă în lumi de nimicuri, -
Toamna coboară cu neamuri de zei”!

Pe textul:

Cântec de toamnă" de Aurel Petre

0 suflu
Context