MCMarcel Cepoi
Verificat@marcel-cepoi-0022111
„Pe călcâiul țărâniei s-au crăpat zorile.”
Născut la 31 iulie 1956, la Iași, Marcel Cepoi, după 6 luni a suferit de Poliomielită la membrele inferioare, fapt care l-a determinat în mare măsură să copilărească la un Cămin - Școală din comuna Jucu din județul Cluj; unde a urmat Școala primară. A absolvit Școala Profesională Specială de…
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Dor" de Marcel Cepoi
De îmbunătățitsălășluiesc în astă poezie...
Iat-o femeie vrea pentru femei,
Ce și barbații vor afla-o despre ei...
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„despre femeile frumoase și libere" de Dana Banu
pășește omule lutul frământat chiar de nu are gânduri
salcâmul își așterne spinii la picioarele tale
călcâiul tău nu strivește
soarele s-a rostogolit de la răsărit la apus
în goana copilului la sfatul bătrânilor
ai plâns odată cu ploaia rătăcită-n uluce
scrisoarea e atât de scurtă
când nu ești alături de cel ce ți-a scris-o
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„liniștea călătorului printre cuvinte" de Dana Banu
Cu miros de căprioare,
vântul spală frunze-n lac.
Două păsări cântătoare
se întreabă
ce se-ntâmplă dacă tac.
Palma de țăran, crăpată,
mângâie o floare-albastră.
Sapa-i de pământ mâncată.
ploaia bate în fereastră.
Un moșneag, cu-n ghem de ani,
îl deșiră-n amintiri.
Fără glasuri, doi castani
se-nțeleg… doar din priviri.
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„despre cum am învățat să râd inutil" de Dana Banu
Mai trebuie lume să se nască
Pentru a iubi în anotimpuri…
Pentru ca oile să pască
Mai trebuie să fie câmpuri…
O haină pentru-n om sărac,
Făcută din bucăți de sac.
Papuci din lemn pentru copii
Și cârpe-n loc de jucării…
Iar câte-un om să ceară-n stradă
Iubire multă-n loc de sfadă.
Copii mucoși crescuți la soare,
Fac urme-n colbul din cărare…
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Trecu, prezent...si viitor?" de george lupascu
De îmbunătățitPrea îndrăzneț e-acela care,
Împunge-n aer cu creionul ascuțit,
Un punct al semnului de întrebare,
Spre un răspuns de mulți rostit?
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Punct final" de george lupascu
Pe crengi, cu soare spre zenit,
mai crește umbra-n așteptări.
Cu drum de viață colbuit
și cu răspuns spre întrebări.
Mereu se-ascund tăcerile…
Că-s răgușite și timide…
Și-n fiecare zi plecările
Pe negândite ne-or surprinde.
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Imposibilul dialog" de george lupascu
Hai în târg să vindem rouă.
De pe ea luăm sudoare
pentru palmele crăpate.
Iar când afară plouă
ne scăldăm pe săturate;
Când perdeaua-și trage ziua,
să se schimbe pentru noapte
și pe grâu nu-l bate piua,
să-l prefacă în bucate.
Cu pretenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Eu nu port Pasaport" de george lupascu
Cade roua dimineața,
Peste lemnele crăpate.
Două mâini își spală fața.
Scoală ziua de cu noapte.
Ochi de muguri, frunza plânge.
Duse gânduri, pân-ajunge…
Doi ciorchini de struguri copți,
Gem în dosul unei porți.
Și un măr, mușcat de-o fată,
Stă zbârcit sub o covată.
Lapte-n stele, roșu-n maci,
Râul spele…, când tu taci…
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Resufletul meu..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Caut tăcerea s-o sparg,
dar se-ndoaie.
Și dau iar cu capul
uitatului prag,
făcând-o de oaie.
Oi face o turmă
-ntr-o viață de om,
lovitele praguri…
și mâna oi da-o
cu creanga de pom,
din curtea cu garduri…
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Redefinirea tăcerii..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Mai poartă în ea, tăceri de-nțelept...
Pe textul:
„Redefinirea tăcerii..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Scrie pe garduri de cătină deasă
cuvintele pașilor colbuiți de pe drum.
Spune-le oamenilor o vorbă-nțeleasă.
Scrie de lemnul din vatră, cu-amintire de scrum.
Culege cuvinte rătăcite-n copaci.
Pe hârtia ce geme încrustează – ne vise.
Scrie de grâul, cu lacrimi de maci,
cuvinte-n genunchi, rugătoare-a fi scrise…
Cu prietenie de suflet,
Marcel Cepoi
Pe textul:
„Sodoma..." de Romulus Câmpan Maramureșanu