LSLuminita Suse
Verificat@luminita-suse
Ottawawww.luminitasuse.com
Luminita Suse is a member of the League of Canadian Poets, Haiku Canada, The Ontario Poetry Society, Tanka Canada, Tanka Society of America, and others. Publications: - Skylark No. 2, 2013, UK - Ottawa Arts Review, Issue 7.1,2013, Canada - Byline, Vol.30, No.4, Aug-Sep 2013, Canada - World Haiku Review,…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui Luminita Suse
Cronologie
... vă mulțumesc la amândoi.
Ionuț, unghiile par că \"se albesc\" în anumite condiții, când zgârâie, când strâng, când se înfig, etc Am să schimb prepozițiile acolo. Dar, realitatea rămâne de umplut cu sensuri și culori.
Ionuț, unghiile par că \"se albesc\" în anumite condiții, când zgârâie, când strâng, când se înfig, etc Am să schimb prepozițiile acolo. Dar, realitatea rămâne de umplut cu sensuri și culori.
Pe textul:
„Erotheia. Poem pentru snow blower și oh boy" de Luminita Suse
0 suflu
ContextSă crezi tu că te las să dispari, acum când scrii așa de bine. Poezia ta e genial de simpatică, congenială stării de supărare, și e tonică, culmea. Îți stă bine așa, parcă îți curg mai bine ideile, cad firesc în locul cuvenit. Majoritatea oamenilor își pierd cursivitatea la furie.
Pe textul:
„ecaterina dispare" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextRece, linia trecerii prin zid. Absența sapă în privire. Nimic nu lasă în urmă, nici măcar în aer parfum. Tot ce-a rămas din ea e pe retină, amprentă de umbră. Frumos colaj.
Pe textul:
„Umbra" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextIdeile tale sunt interesante dar nu sunt susținute până la capăt de tehnica de versificare și exprimarea aleasă. Repetiția e o tehnică delicată, deranjează sau intrigă prin stângăcie atunci când e mai mică strict decât trei pe unitate stilistică. Devine alomerare de cuvinte în plus ce trebuie curățată...
Strofei finale i-ar sta mai bine fără repetiție și virgule:
Pământul e un poem în beznă
iar noi cuvinte din poem
pereți la infinit finiți
Strofei finale i-ar sta mai bine fără repetiție și virgule:
Pământul e un poem în beznă
iar noi cuvinte din poem
pereți la infinit finiți
Pe textul:
„Infinitul din perete" de Rodica Graur
De îmbunătățit0 suflu
ContextUn poem curgător, în general natural, cu mici stângăcii, mai ales în zona celor două gerunzii aproape consecutive din versurile:
\"dezbinând lumina și visele
măgulea ura
apreciindu-i puterea de distrugere\"
Imagini interesante, pe alocuri captivante, și lăudabil, efortul de a încheia circular poemul.
\"dezbinând lumina și visele
măgulea ura
apreciindu-i puterea de distrugere\"
Imagini interesante, pe alocuri captivante, și lăudabil, efortul de a încheia circular poemul.
Pe textul:
„Între cer și pământ" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextMi-au plăcut câteva versuri, le enumăr aici, înainte să te supăr cu critica:
ia-mi respirația la ce mi-ar mai folosi prin trupul tău gol
genunchii mimează o rugăciune în nisipul umed
mă abandonezi în fiecare noapte în goliciunea visului
ne răsturnăm ca un torent respirându-ne lacomi
peste trupurile altor femei despletite între ziduri [ziduri în largul oceanului?]
cuvintele cad trăsnet peste degetele amorțite de ger
Nu aveai nevoie de o divagație idilică pe mai mult de jumătate de poem stufos ca să pregătești zicerea lucrurilor pe nume:
în fiecare dimineață caut chipul celui cu care am făcut dragoste o noapte întreagă
Îmi este neclar cine este cel ce îți vrea sufletul în versurile
prea multe femei mi se cuibăresc în inimă prea multe îmi vor sufletul
dar nici unul pe mine
Ai typos: înghiață, odaiea, palemle, diminața
Cred că tu ești, nu el, cel/cea ce poate simți cum
pustiul din tine năvălește
peste coapsele neînduplecate de mângâiere
Poezie esențialmente erotică, mult prea încărcată de balast idilic. Parcă ți-e teamă să te exprimi frust, parcă nu te-ai rupt încă de închisoarea/închistarea/ingenuitatea copilăriei:
vederea mi se împăienjenește mii de zăbrele îmi închid copilăria
Ai un spectru imaginativ foarte bogat, însă dezlânat. De ce nu încerci o ancorare în citadin, mai multe ziduri decât valuri, coerență ideatică și imagistică, condensare și expresivitate. Rupe esențele din oceanul trăirilor. O poezie scurtă e mai ușor de controlat, se fac mai puține greșeli, sub toate aspectele. Se vede că ai scris și postat dintr-o suflare aceste versuri.
ia-mi respirația la ce mi-ar mai folosi prin trupul tău gol
genunchii mimează o rugăciune în nisipul umed
mă abandonezi în fiecare noapte în goliciunea visului
ne răsturnăm ca un torent respirându-ne lacomi
peste trupurile altor femei despletite între ziduri [ziduri în largul oceanului?]
cuvintele cad trăsnet peste degetele amorțite de ger
Nu aveai nevoie de o divagație idilică pe mai mult de jumătate de poem stufos ca să pregătești zicerea lucrurilor pe nume:
în fiecare dimineață caut chipul celui cu care am făcut dragoste o noapte întreagă
Îmi este neclar cine este cel ce îți vrea sufletul în versurile
prea multe femei mi se cuibăresc în inimă prea multe îmi vor sufletul
dar nici unul pe mine
Ai typos: înghiață, odaiea, palemle, diminața
Cred că tu ești, nu el, cel/cea ce poate simți cum
pustiul din tine năvălește
peste coapsele neînduplecate de mângâiere
Poezie esențialmente erotică, mult prea încărcată de balast idilic. Parcă ți-e teamă să te exprimi frust, parcă nu te-ai rupt încă de închisoarea/închistarea/ingenuitatea copilăriei:
vederea mi se împăienjenește mii de zăbrele îmi închid copilăria
Ai un spectru imaginativ foarte bogat, însă dezlânat. De ce nu încerci o ancorare în citadin, mai multe ziduri decât valuri, coerență ideatică și imagistică, condensare și expresivitate. Rupe esențele din oceanul trăirilor. O poezie scurtă e mai ușor de controlat, se fac mai puține greșeli, sub toate aspectele. Se vede că ai scris și postat dintr-o suflare aceste versuri.
Pe textul:
„Poemul acesta îți poartă veșmintele" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextMulțumesc pentru comentarii. Ne aș tep ta te. Ultimele două versuri mă deranjau și pe mine, nefiind sigură dacă toată lumea știe povestea cu inserțiile din chihlimbar.
Pe textul:
„Erotheia. Până la capăt și dincolo" de Luminita Suse
0 suflu
ContextMulțumesc pentru comentarii. Repetiția era intenționată dar dacă deranjează o să dispară.
Pe textul:
„Cuvinte inventate. Fiorolac" de Luminita Suse
0 suflu
ContextLema afirmă că există cuvinte ce se despart în trei silabe și reprezintă lucruri ce nu se pot spăla. Are legătură cu substantivul ne-enunțat explicit în ante-pen-ultimul vers. Am optat pentru negație pentru că era formularea cea mai scurtă. Mulțumesc pentru comentariu.
Pe textul:
„Cuvinte inventate. Hemoglife" de Luminita Suse
0 suflu
ContextLaurențiu: multumesc de impresii.
Ion: din dicționar nu cad litere & silabe când e deschis. Am renunțat la despărțirea sin-uciderii, deoarece nu am intenționat să aduc cuvântul englezesc sin în contextul semantic al poeziei. Mulțumesc.
Ion: din dicționar nu cad litere & silabe când e deschis. Am renunțat la despărțirea sin-uciderii, deoarece nu am intenționat să aduc cuvântul englezesc sin în contextul semantic al poeziei. Mulțumesc.
Pe textul:
„Fragmentarium. În numele profirului" de Luminita Suse
0 suflu
ContextRemarc versurile \"aștept o vioară care să ne/ revivaldizeze/ existența\" și \"voi pune ordine în ceață./ de azi eu sunt dumnezeul ei\"
Mult succes în continuare!
Mult succes în continuare!
Pe textul:
„smells like teen spirit" de Horia Mocanu
0 suflu
ContextTitlul nu se scrie în întregime cu majuscule - asta e regula pe acest site.
Pe textul:
„Recunoștință" de Adela Vasiloi
0 suflu
ContextMă bucur să te citesc din nou. Bine ai revenit cu poezie pe poezie.ro!
Pe textul:
„Timpul rămas" de Marina Samoila
0 suflu
ContextMi-a plăcut partea acesta despre cactuși
am început să iubesc iar cactușii
banalitatea lor
rugăciunile absorbite
înăuntru
Nu cred că sunt morți ochii ce văd oameni șobolani. Întotdeauna exagerăm la furie și disperare. Cine o fi zurlix?
am început să iubesc iar cactușii
banalitatea lor
rugăciunile absorbite
înăuntru
Nu cred că sunt morți ochii ce văd oameni șobolani. Întotdeauna exagerăm la furie și disperare. Cine o fi zurlix?
Pe textul:
„sfîșieri comune" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextÎmi place poezia fără primele două versuri, unde chiar nu înțeleg de ce e străin ca un hoț. Cred că apropierea de acolo se contrazice cu afirmația finală despre depărtare. În poezie, aș evita exprimările de gen \"ca o/un\", \"care\" etc. Ultimele trei versuri spun același lucru chiar dacă omiți două cuvinte:
serile de vineri
nu se desebesc între ele
tu mereu ești departe
serile de vineri
nu se desebesc între ele
tu mereu ești departe
Pe textul:
„de noiembrie" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextMi-a placut a doua poezie, aceea unde spui că la cinci dimineața străzile îți aparțin în exclusivitate. Cred că ar trebui să mai șlefuiești la diamantele tale. Uite un exemplu: de ce \"cîntecele în engleză despre crăciun\" și nu \"cîntecele englezești de crăciun\". Aici suntem sătui de ele, pentru că le auzim în magazine din noiembrie, sau mai drevreme, over and over again.
Pe textul:
„la ora cinci" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextNeașteptat acest comentariu, Ion Toma Ionescu. Mulțumesc.
Pe textul:
„Fragmentarium. Inevitabil" de Luminita Suse
0 suflu
Context