Poezie
poemul iluziei
pălăria
1 min lectură·
Mediu
Iluzie, o, curtezană, cu mâini subțiri și\'ngălbenite,
Cu părul negru ca o noapte dintr\'un îndepărtat fiord,
De ce privirea ta vicleană, spre gândurile-mi adormite
Tu o apleci, și\'n sânge îmi torni parfumuri otrăvite?
Nu vezi că sufletul meu geme și plânge în prelung acord?
Sărmană, tristă călătoare, mereu mă minți, mereu te-aș crede
Și ochiul meu, gata să vadă ce numai ochiul minții vede,
Se-apleacă, obosit, pe visul ce, parcă, nu vrea să ia viață,
Și, sus în cer,se strînge-un laț al vieții noastre de paiață,
Născută dintrun ou de gâscă, sperând că-i oul unei Lede.
Te voi ucide cu speranța, că întro blondă\'ntruchipată
Vei coborî dintre himere, cu pas felin, cu pielea mată;
Mă vei iubi cu disperare în două nopți lipite-ntruna
Și\'n colier de vise clare eu voi topi, iubind, și Luna
Va strânge ochii din pudoare și vei dori încă o dată!
023.647
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “poemul iluziei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/1813788/poemul-iluzieiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LSLSLuminita Suse✓...majusculele din titlu.
0
VGmulțumiri, abea azi corectez.
0