lucian sturzu

"Mândra mea de altadata
Visul meu te-aduce iar
Sa-nsiram pe-un fir de aur
Boabe de margaritar"

poezia ta nu-i nici "praf in ochi"
nici praf de stele, e "gardul - valul de nisip auriu"
batut in margaritare, "bob cu bob".

lucian

Nedeile, horile, fota sfasiata, caii cotropind plauri, spicul asprind intre palme, stiuletii bortosi din patul, covata cu boabe, coca dospita, turta de paine, stropirea cu vin si sangele din supin - cuminecatura.

Dragostea, focul, samanta incoltind, rasucirea din vintre, tipetele scremute, calmul de dupa, sfarcurile framantate si ganguritul cosmic - potop de cuvinte neprihanite.

Soarele sangereaza si, de ce nu, filogenia \"uitand\" ontogenia.

Datoria uitarii ?
oftatul de plumb si lumanarea sleita
Cum sa nu dai cu sapa de cer !
doar stii ce urmeaza...

Maria,

mi-am plecat capul pe umar
sa ma incredintez ca existi

As vrea sa-ti spun si eu cu Vasile :

\"Bucura-te Marie, bucura-te ... \"

lucian

stii

cand trebuie sa devin un tipat
mi-e tare frica
de mine

ma fac melc
si nu se lipeste

scot coarnele
si nu se prinde

ma fac cantec

amnezii fulgurante

un ochi imi plange timpul acestei fericiri
celalalt sta la panda
o mana iti trece prin carne
cealalta se odihneste pe crestet
totul se coace pe dinauntru
iar nasturii vor ceda unul cate unul

trecutul nu-i asa de frumos
ce-ti veni sa-l saruti asa
pur si simplu

daca te desprinzi ia-ma cu tine


lucian

Alexandru, Petrut, erau acolo la Doru randurile astea
Eu doar le-am dezvelit. Zdruncina putin, dar uitarea
nu ne-o iarta nimanui. Multumesc.

lucian

Prieteni, atunci ma simteam intradevar un strain
Azi parca ma simt mai bine asa

lucian

dar, pentru Dumnezeu, spune-mi tu unde începi ?

lucian

continua, Rodica
intr-o zi te vei desprinde si, ca sturz,
vei reusi sa canti si tu frumos

lucian

Tocmai azi vrei să-mi faci daruri ? Credeam c-am învățat să mor. Credeam c-am învățat să scriu pe frunza ruginie cu nisipul adus de vânturi din pustiu. Credeam c-am învățat să-mi plâng trecutul, zbuciumul gândurilor, singurătatea fără chip, cu vinul din pahare, toamna, in lungul drum spre dezlegarea la cuvinte. Nu mai conteaza anotimpul. Necunoscutul e in noi.

Hoinăresc cu vântul dinspre zori spre miazănoapte.Viața mi-o conduc spre rătăciri ușoare. Patimi din suspin desprind. Visuri imprăștii in nostalgii târzii. Tăcerea trece agale hoinărind printre cuvintele îmbrățisate de un dor neâmplinit. Dorințe adânci se strivesc de piatra decapitată din stânca. Nu mai conteaza anotimpul, necunoscutul e in noi.

Îngenunchez. Pe lespedea albă îmi iau îngerii aproape și mă spovedesc cerului.
Dezleagă-mă de focul veșniciei. Azi vreau să nu mai mor. Azi vreau să nu mai zbor. Lasă-mă să-mi scriu gândurile pe hârtie. Aș vrea prin vorbe imaginare, răstălmăcite, să-ți pot cânta. Aș vrea să-mi fie calea presărată cu flori purtându-mi prin inima șovăielnicâ un colț din anotimpul acela când te iubeam. Aș vrea să mai pot bea din tinerețea acelui mai, să mai pot bea din frumusețea acelei clipe cand învățam mersul in doi, când iți eram ciutură. Nu mai contează anotimpul. Necunoscutul e in noi.

Nedumerit stau pe marginea unei povești vrăjind petalele unei flori de nu mă uita. Mă iubește, nu mă iubește...Peste fierbințeala frunții vântul aleargă dinspre zori spre noaptea târzie. Să fie ceasul veriga ce ne leagă ? Dar dacă-mi vor rămane slovele închise intr-o taină, de frica pasului ce vine dinspre tine ?

Nu mai contează. Mă-mbolnăvesc respirându-ți nemărginirea.

Multumesc Doru si pentru trecere dar mai ales pentru aplecarea ta.
Pacat ca la rubrica \"Tip text\" nu exista si optiunea \"Exercitiu de admiratie\"
Eu asta fac cand trec pe aici,admir, eu nu scriu, nu ma pricep la asta, munca mea e alta, eu ma infrupt aici din ce scrieti voi, respir si eu cu voi, dragii si dragele mele. Si uneori imi mai si ies din mine si strig, strig cu vorbele,
cuvintele, gandurile si inimile voastre, strig cu plangerile si cu iubirile voastre. Eu nu sunt eu aici, aici voi sunteti. Si eu va multumesc ca ma tolerati.

Andreea, Alina, bineinteles ca asa este
Erau niste referiri/referinte fara importanta

lucian

Of Doamne, stiu
sunt prea batran,
mi-e frica !
n-am nici o gara, nici cea mai mica sansa
ma chinuie perfectiunea ta, ma macina marunt, ma toaca...
dar te iubesc ! dar te iubesc ! ...

sublima-mbratisarea...

Andrei, ma iarta, m-am lasat dus si eu, impersonal,
cu tine, vorba Mariei, dincolo de cuvinte...

lucian

Muza ta de-i lesbiana
Si nefericiri ti-aduna
Nu te protapi in pana
Nu mai redacta de mana

lucian

maria,

de fiecare data ne compromitem ajustand neajunsurile
despartind inima in doua pe umerii unei femei...

incet peste linistea acestei zile se aude soptit un cant ca o ruga
vino de partea asta a pamantului unde ti se cunoaste chipul

\"de-ar fi in doi caminul ar fi acolo unde-i femeia
si tot ar fi ceva\" *

as vrea sa-ti cunosc bucuria pironita in orbita timpului
a timpului ce curge altfel chiar si prin lucrurile marunte,

inspre noi

lucian sturzu

* cesare pavese - munca oboseste

Cand nu vei mai fi tu, Dana Banu, te-asteapt alaturi
de Dana Stefan, care anul trecut desena si ea o
fereastra, in ghezesul de pe Valea Vaserului pe-o
vreme, un timp ca acestea. Acolo, exodul,
albul-albastru strabate si aurginiul din noi.
Acolo, atunci,
\"va spun
poftiti in vagoane
e vremea
sa (venim) cu totii
acasa\"

Sarbatori Fericite

lucian

In zebra ta gasii sarutul lui Rodin si visul/somnul
lui Brancusi. Oricum sau orisice-ai fi spus, desprinsi
din trup ca suflet, Eu, Tu, Noi, Altii ne receptam
sau exprimam doar/prin dubla indoiala/rezonanta.
Ne mai rostogolim o data. In sens/semn de puritate
de linie, culoare, ton, scancet, cerc, zabrele...
Sarut mainile, Dana.

lucian

Suntem aici la lectia de pictura fara culoare a
Danei, cealalta \"parte carosabila a sufletului meu\",
stii asta. E confruntarea cu ceea ce se opune
obisnuintelor, in cea mai pura cavalcada de romantism declarat, asimilandu-si anomaliile calcand peste noptile
de adio in preajma unui exil la marginea imperiului.
Probabil nu stia nici ea ca tatal tau tocmai murise.
Asa e Dana, e liniste aici si e seninatate.

lucian

Dane,

Ne retrasesem aici, eu, Dana si Ungaretti, caci
Ungaretti este, la o sueta in preajma unui exil.
\"Om bun, da-ne o coaja si nu ne goni\" ca si cei
de dincolo.

lucian

Traiesc si eu aici taceri care supun si tulbura, dana.
Numai ca tulburarea mea vine din neputinta de-a spune
DA si mai ales de-a spune NU unui tinut de lozinci si
existenta noastra prea pamanteana. Am mai spus asta in
1973. Atunci eram si \"tanar si la trup curat\"...

Si,Magda era fiica primului procuror general al
Romaniei, cazut in dizgratie.
Ca sa nu mai vorbim ca el, Domnul Herschovici, Justin-ul
lui rim era protectorul lui Claudiu Sfintescu, fratele
acelui Sfintescu, pentru amatorii de semitism-antisemitism

O plecaciune, radu

lucian