Lory Cristea

Îți va plăcea și rochia mea ca focul Care mă lasă pe trei sferturi goală, Dând la iveală lungile-mi picioare De care spui că sunt de căprioară? Îți vor plăcea genunchi-mi plini de sânge Răniți

disperarea a câștigat alegerile foarte puțini au votat împotrivă răbdarea a fost aliatul ei și desigur slăbiciunea unora s-a instalat fără grabă și-a luat forma unei ciuperci atomice privind cu

Eu înțeleg prin modestu-mi cuvânt Sămânță a ceea ce firea mi-o-ncheagă Să dau mărturie de faptul că sunt Un om care vrea rostul său să-nțeleagă. Și poate că omul din mine-i puțin El vede doar

Acum sunt lemnul tânăr ce-și aprinde Doar gândul, de scânteia îl atinge Amestecând esențele dospinde Metamorfoza-n seva mea se-ncinge. Și mii de ipoteze-alambicate Se-adună și se sparg printre

Am visat că aveam un curaj disperat Să mă trec din caietele vechi pe curat Cerșetor să rămân pe la uși de copil De pomană să-mi dea câte-un zâmbet fragil. Am visat că plecam înapoi în

ea e Diana frumoasă și deșteaptă și ce dacă a ratat startul din cauza italianului bătrân care acum zace în pușcărie e tot studentă pentru că așa se cere iar lumea a uitat de tot povestea cu

Eu scriu cu-o teamă fără margini La gândul c-o să ne dezbine Hazardul, aruncându-și zarul Când scriu de voi, eu scriu de mine. Și simt cum voi zâmbiți sarcastic Că vă consider ceva

Un ceas între umbre naive Îmi învelesc ochii în catifeaua caldă a visului Și muzica unei chitare cântând în noapte Face dragoste cu auzul meu A-nflorit nisipul pe tălpile reci Marea adie sărat

Am să rescriu această vară Cândva în cartea a ce-am fost Ca pe-o colecție de vise Ce-o învățasem pe de rost. Ca pe un psalm ce mă mânase Să caut împrejurul meu În tot ce arde și ce

Tanti Grette e o femeie de aproape doi metri lungime și unul lățime. E aproape cheală dar asta nu se prea bagă de seamă, umblând tot timpul îmbrobodită. Este și puțin limbută, iar ca totul să fie

De azi voi fi femeia deșertului Ce în nisip îți va scrie iubirea, Voi îmbrăca rochia vântului Iar în păr am să-mi prind fericirea. Am să stau gătită-n mireasă Spălându-mi irișii cu zarea de

,,a trebuit sa asteptam ca toate tarile din jur sa faca pentru ca si noi, ultimii, sa facem ceea ce ar fi fost natural sa facem din primele clipe. Tatal nu trebuie deranjat, insultat, ofensat. Tatal