poem naiv de iubire

Initial pare doar o poanta, dar versurile astea :

\"cu mintea gelatinoasă și goală
în mine crește feminină o copie\"

sunt foarte bune, si continuarea, mai putin ultimul vers.
Cred ca merita relucrata poezia, are un punct de plecare valoros.

Dane, eu cred că ai citit în grabă, mai ales titlul. Scrie acolo \"naiv\" și asta ar trebui să explice totul. Mulțumesc pentru sugestii.

mă întreb și eu...

Lucrurile stau așa iac-așa:
Adela, pe scheletul ăla (era să zic \"gelatinos\") se sprijină poezia. Și aspectul gelatinos are importanța lui, e vorba de o materie pe care o simți și nu prea, nu e stabilă, la fel ca o clonă, o copie... Onorat de comentariu și apreciere
Silviu
un poet netalentat
poa\' să aibă și palat
dar poemele frumoase
se scriu în audi 6

trebuie să mă sinucid să am valoare

asa e, Liviu, pe strofa asta:
\"îmi cad lacrimi grele de cerneală
cînd plîng (parcă aș fi sepie)
cu mintea gelatinoasă și goală
în mine crește feminină o copie\" ti se sprijina toata poezia
senzatie avuta chiar de la prima lectura (intotdeauna iti citesc textele cel putin de doua ori, stii? ascunzi mereu prin joben o floare, un iepure, o chestie micutza si sclipitoare initial mascata de cuvinte calme, linistite, oarecare)

insa mata stii cand imprastie sepia cerneala, nu?:) \'geaba iti ascunzi tristele trairi \"feminine\", te vezi taman din pricina norului de culoare raspandit de jur imprejur.

goana poetului naiv după perfecțiunea scrisului. Înlănțuirea cuvintelor mie, unul, îmi place. Nu șochează. Curgerea se produce molcom ca și viața domestică a celui ce caută.
Să auzim de bine.

Florina, și eu am meteahna asta, să caut diamantul, acolo unde cred că există. Eu cred (cu mici excepții) că nu există poem în care să nu găsești măcar un vers, o idee, chiar dacă bine ascunse. Proble se pune dacă autorul a conștientizat asta, dacă intenționat a făcut-o sau doar din întîmplare. Unii spun că se numește \"critică de întîmpinare\", dar eu cum nu sînt critic, nu-mi permit decît mici și nevinovate păreri. Prezența ta este reconfortantă, dar tu știi prea bine asta.
Gelu, ai văzut ceva ce nici eu nu realizasem decît probabil în subconștient. Onorat.

am bani, îi învârt c-o lopată,
am vilă și-audi A 4
și-un top de hârtie A patru
dar muza nu vine... și-o coală
rămâne de-a pururea goală
iubita în schimb - niciodată

Antoane, ai deja o manieră a ta în a mima naivitatea.
Dar cine te citește \"printre rînduri\" nu va regreta...
Tu doar pozezi într-un fel de Ghiță Mitrăchiță al poeziei. Îți place jocul. Dar unul grav, subtil, dacă se poate spune asta.

Dan, cînd am scris poezia, eram convins că se va găsi un epigramist să mă înțepe. Mă bucur că replica ta (deși nu prea sună a epigramă, mai degrabă a parodie) este reușită și la obiect.
Tudor - trebuie să recunosc, e destul de dificil să scrii în genul ăsta, naiv. Este și un risc, poți să ai un discurs fals, să nu fii credibil. Dar asta și în funcție de cititori, desigur, cît de mult te cunosc ei ș.c.l. Eu cred că dintre cei care au poposit aici, cel puțin doi (declarați adică), tu și Florina, au sesizat ludicul și intenția mea lirică, chiar imperfectă (sau voit imperfectă).

ludicul poate fi sesizat de oricine. mie unul poezia imi pare facila, chiar daca vorba unora, are unele imagini dragute. nu cred ca merita steluta. parerea mea. si fara suparare. la buna scriere.

deh, nu toți sînt geniali. Oricum, n-am intenția s-o public, stai liniștit, nu se va tăia niciun copac pentru ea.

stiu ca probabil iti scriu cam tarziu... dar vroiam doar sa spun(atat cat imi permite conditia mea de simplu cititor, si nu de critic sau poet) ca in spatele autoironiei si a umorului din poemele tale regasesc mult realism... poezia ta e cea care ma aduce cu picioarele pe pamant atunci cand am nevoie de un impuls ca sa pot pasi mai departe in viata....

Adriana îți mulțumesc pentru cuvintele de apreciere. E normal ca scrierile mele să aducă cititorul cu picioarele pe pămînt și să-l scoată din starea de letargie pentru că poezia pe care o scriu este PROFILACTICÃ. Un elev îmi mărturisea că deschide cartea mea la întîmplare și citește ceva înainte de teze, iar un scriitor îmi spunea că pentru prima dată a rîs citind din versurile mele. Poate e, poate nu e adevărat, dar mie (ca scriitor orgolios ce sînt), mi-ar surîde să fie așa. Dar, așa cum am liniștit un comentator fără simțul umorului și îngrijorat de soarta copacilor autohtoni, această poezie nu va sta într-un volum paper.

Poem hotărât de iubire

Îmi scriu pe hârtie dictando,
Poemul de-amor, cu cerneală,
Abscons, ca și fimul Glissando
La care-am intrat din greșeală.

Uneori fac gesturi utile,
Cumpăr pâine, pun apă la flori,
Pe-ntâi, îi iau mamei pastile,
Numai joi chefuiesc până-n zori.

Nu știu cum, din lacrimi albastre
Ca de sepii, apari pe caiet,
Cu sâni și-alte forme măiastre,
Exersând, grațios, e muet.

În doi ne vom duce la teatru,
Tu – pe scenă. Eu – colo, în stal –
Transcriind, pe foaia A4,
Oda scrisă-n français de Mistral.

Ghiocel

Ghiocel, replica ta m-a debusolat, e mult mai bună decît originalul. Mulțumesc!

...ca am potențial de parodie...:))) Suportati consecintele!
De ce am ales-o tocmai p'asta? Da' cum nu, cand răspunsul pentru Ghiocel apare după numai... 16 ani!? Câte primaveri au trecut peste Ghiocel... Musai să fie ceva special cu poezia asta dacă răsare după atâția ani.

Poem pariu de iubire

Pe aceasta hârtie cu linii
Pariuri am scris berechet
Îmi cresc în grădină ciulinii
Dar eu mă gândesc doar la Bet

Uneori fac gesturi de rege
Când beau fără griji de buget
Pe-o zamă cu borș, de m-ar drege,
Iubito, te-aş da amanet!

Mi-ai zis că sunt luzăr sau loază
Da'-ți place la lozuri să freci!
Mă rog, azi n-am chef de găuază
Nu plânge, că mergem la meci!

Pariul acesta e sigur:
Voi bea! ...însă nu mai vomit
Voi fi generos și desigur
Îți cumpăr semințe. Promit!


[Unui poet baschetbalist, karatist, arcaș, etc., cu admirație pentru zen-ul de care dă dovadă în fața oricăror prostioare]

Nu știu cum mi-a scăpat acest comentariu-replică-parodie, dar se mai întîmplă. Bine că l-am văzut acum și nu peste 16 ani. Musai să beau ceva tărie ca să-mi revin din uimire. Doar o votcă mică și s-o sting cu o bere. După buget, vorba poetului.