Eden

Frumoasa poezie de dragoste inchinata celor ce stiu sa astepte luni de zile, o intalnire intr-o zi de luni. Final deosebit imi pare, dupa asa o lunga asteptare.

vă mulțumesc pentru aprecieri.

a trebuit să îmi amintești de Garcia Lorca, de știința mânuirii repetiției!
fără patosul acestuia, colorezi cu fiecare revenire portretul unei absențe perene, ea ajunge să capete până la final o statură aproape mitică.

cred că singurul punct slab e acolo, la "poate a fost un joc pentru tine". acolo mă scoate de tot din "filmul" pe care mi-l creasem până atunci. mai cred că un final mult mai abrupt, mult mai deschis, ar tensiona mai tare restul textului. sau nu știu, mie nu mi-a plăcut genul ăsta de deznodământ. tocmai pentru că e așteptare...:)
să ne citim cu bine!

nu am fost alertat prin mail de aceste comentarii. Îmi pare bine că le-am găsit pentru a vă mulțumi de trecere. Raul, o să mai gîndesc acolo.