comparații

aș spune:

poetul este ca soarele
bogat precum vîntul
cînd scrie
își îndeasă luna în carne - dacă tot ai mers pe relația asta dintre grupaje... :)

Cred că sunt mai multe metafore aici, deci poți schimba titlul :)
de ce e oare luna curvă ?:), bleagă, prăfuită, tembelă, etc, etc... iar soarele mândru, rege, dumnezeu :)?
mai vorbim,
alex

în primul vers e o comparație beton. Eclipsează orice metaforă. Și-mi propui un text care ar renunța la frumoasa mea comparație. Știi cum țin la ea? Ca la un copil. Oricum, ce doream să spun e că lipsește comparația și poezia se transformă în antipoezie. Să nu o lăsăm. Mersi de trecere și semn.

frumoase comparatii ai gasit si similitudinea intre poet si astrii, cat despre faptu\' ca ai transformat luna in \"curva\", cum dealtfel fiecare astru poate sari sau iesi din schema asta, pe mine personal ma duce cu gandul la fetele vazute si nevazute ale lunii mai in fiece noapte, asemeni unei... cucute ce doreste sa-si puna in valoare o parte sau alta a \"frumusetii\" ei, mai trec, Marius Iulian

foarte mult poezia...este extrem de sugestivă...comparația principală este transmisă dur, dar inspirat. Felicitări autorului!

Cu stimă,
Carmen Ciumărnean

un text în care nu te recunosc,chiar crezi ca autorul este o curva?
e un gag ocazional,caci de obicei tu esti un autor liric pur ,fara cinismul afisat în acest text

mai ales luna plină, ca pe o domnișoară bătrînă, cu tenul ridat și palid, învelită în voalurile prăfuite ale norilor, o apariție vag macabră(fără trimiteri însă la likantropie)dar suficient de înghețată ca să-mi dea insomnii...dap, luna ca obsesie poetică a intrat în clișeu și e greu să-i dai alte semnificații...la varianta \"curvă\" nu m-am gîndit, poate cu 2-3 accesorii adecvate ar merge: ciorapii negri de plasă, silicoane, desuuri roșii de dantelă, pantofi cu toc cui, o văd fîțîindu-se noaptea pe trotuare, într-o aură palidă de neon, șoptind scabroasă:hai poete, hai mititelule să te fac într-un sfert de ceas!

Doamna Nache Mamier Angela, poetul dorește să atragă atenția prin ceea ce scrie, adună aproape cititorii cărora le dezvăluie trăirile sale. De aici comparația.
Domnule Rechesan Gheorghe, tocmai la o comparație inedită m-am gîndit. Și la o simplitate absolută a poemului. Oamenii se feresc de comparații, cred că nu se mai găsesc formule noi. Dar limba e atît de bogată încît nu a dat nici 1 procent din ceea ce se poate da poeziei.

Vă mulțumesc de trecere, LIM.

Două comentarii pe care nu le-am observat. Din păcate nu mi-au fost revelate de căsuța de mail. Vă mulțumesc de trecere și cuvinte. Sînteți bineveniți pe pagina mea și mă onorează prezența. Cu prietenie, LIM.

\"Luna e ca o curva...\" Mai degraba, prostituata de lux. Multi o vad dar putini se bucura de favorurile ei.Poate,luna e o \"curva\" zgarcita.Gradarea pozitiilor e sticta, de sus in jos, emanatiile, tot asa.\"Vantul un coate-goale...\" Asta-i menirea lui, lasa sa se inteleaga poetul, vantul darueste tuturor, nu pastreza nimic pentru el.De aici insumarea din final,bogatia vantului,speranta de stralucire si versalitatea,sa-i zicem, de sub vremuri.

Liviu, nu te supara, si poezica asta e fara noima.
\"luna e ca o curvă\" ok - as fi scos \"ca\" (extrem de scolaresc - ori e, ori nu e), dar in fine
\"iese noaptea și atrage atenția\" si acest \"atrage atentia\" e de o stangacie dezarmanta. o curva iese la agatat, nu la atras atentia.
iar explicitarea comparatiei e complet inutila. chiar crezi ca lumea nu stie ce face o curva?
\"soarele un boier ce-și etalează podoabele\" boier-podoabe\" iarasi te pierzi in redundante
\"coate-goale cu buzunarele pe dos\" - si aici, \"cu buzunarele pe dos\" poate lipsi lejer.

\"poetul se crede ca soarele e bogat precum vîntul și curvă cînd scrie\".

nu inteleg de ce poetul e o curva cind scrie, iar in restul timpului o domnisoara de pension, dar sa trecem. intrebarea e simpla: ei si?

minimalist, am putea scrie:


\"luna e o curvă de noapte
soarele un boier
vîntul un coate-goale

asa si poetul\"

nu ca ar avea cine stie ce mesaj, dar intreb: vezi vreo diferenta? eu nu.

nici eu nu cred că poetul e curvă. Sigur, înțeleg experimentul, ineditul lui, dar parcă e un pic prea mult...:)

cu stimă,

Raul

de zi nu poate să fie. că e Luna. o doamnă, orișicât.

mai minimalist,
Vasile Munteanu

cred că aveți dreptate. O să încerc o remodelare a textului. Nu doresc însă a pierde esența și nici aerul desuet al textului. Vă mulțumesc de trecere.
LIM.