Poezie
deznădejde
1 min lectură·
Mediu
viața e o cîmpie albă la început
apoi umedă
se înverzește
iar cînd s-a copt și simți că merită trăită
se usucă
trec niște armăsari liberi însoțiți de iepe
mai întîi afînă solul apoi zdrobesc semințe
în final îi mănîncă păsările și viermii
oasele albe se afundă încet în pămînt
vîntul mai amintește uneori tropăiturile
scaieți și ierburi uscate se rotesc a trecere
stîncile urlă și îmbrăcat în mantie mătură pămîntul
dumnezeu
053.609
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “deznădejde.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13957598/deznadejdeComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Viața e un spațiu mimetic, la început are forma unei câmpii albe pe care aleargă idealurile, se înverzește apoi de la natură simbolizând tinerețea, la maturitate are forma unui fruct galben copt de rațiunea matură, iar după ce muști din el până rămân semințele, existența se usucă, capătă tente negre.
0
mulțumesc de trecere și buna interpretare.
0
\"stîncile urlă și îmbrăcat în mantie mătură pămîntul
dumnezeu\"
Versul acesta l-aș lua cu mine dar să vorbim cu dumnezeu mai întai.
dumnezeu\"
Versul acesta l-aș lua cu mine dar să vorbim cu dumnezeu mai întai.
0
și \"oasele albe se afundă încet în pămînt\" mi-au atras în mod deosebit atenția. Imagistic m-a trimis spre câmpii întinse și pierdute în memorie. Plăcut. Cu stimă!
0
vă mulțumesc de trecere și de versurile alese.
0
