Atît de limpede

Să vedem ce spune poezia ta...se vorbește despre lumea viselor

o lume în aburul căreia
am pășit
lăsînd mîinile pe lîngă corp

ai pășit lin, fără împotrivire

acolo era limpede, o lume minusculă, o lume a cuvintelor, a poeziei

în care avioanele zburau sub privirile mele
pe trasee precise
scriind cuvinte ce se scurgeau
într-o fantă

În această lume a viselor ei, tu plutești în lacrima ei așteptând mesajele, cuvintele ca pe o eliberare, cu nerăbdarea și emoția pe care numai un îndrăgostit o poate declanșa în inima lui.

atunci am deslușit sensul cuvintelor, spui într-un final, deschizându-ți inima...

Frumos stil de a patrunde in lumea minuscula a fiintei indragite, spectator la un crampei de viata, de vise bine oranduite, trasee precise...lacrimi prelinse pe obraji brazdati de umbrele genelor protectoare.

vă mulțumesc pentru bunele vorbe. Mi-au făcut o deosebită plăcere. O analiză pertinentă.
LIM.

oniric si usor suprarealist,în acest poem se intersecteaza mai multe definitii ale celui mai pur lirism
finalul este imaginativ,expresiv de o mare forta descriptiva si sugestiva
vise din ochii ei
si o lacrima
în care disperat încercam sa înotcu maînile grele
asteptând avioanele sa-mi arunce mesaje...
lacrima pare o lentila uriasa de microscop prin care poetul priveste filmul lumii si al vietii sale intime

Angela, îmi place interpretarea pe care ați dat-o acelei lacrimi. Vă mulțumesc mult.
LIM.