Liviu Comșia

10 noiembrie 1987: „Ce se întâmplă cu noi?” m-a întrebat Lona, cu ochii măriți de spaimă. Am tăcut. Orice aș fi spus, n-ar fi avut nici o însemnătate și nu ne-ar fi ajutat cu nimic. Înțelesesem că

THERAPEIA: „Experiența construcției socialiste, marile și durabilele înfăptuiri ale acestor ani au probat în mod concludent, la scara istoriei contemporane, importanța transformărilor calitative

Spre dimineață, pământul s-a aburit de sudoarea nopții care începuse să se dezghețe, aruncând peste lume, la ivirea soarelui pe buza orizontului, o ploaie de scântei. Parcă o mână uriașă se jucase

20 septembrie 1987. Cu părul legat cu un prosop, Lona și-a curățat unghiile de la picioare răzimată cu spatele de peretele de beton alb și răcoros. Pulpele groase, cu carnea ușor încrețită, s-au

Capitolul 5 Atacul lupilor a început spre miezul nopții. S-a văzut întâi o mare vânzoleală aproape de linia orizontului pe care se așezase luna ca o tingire țigănească de aramă. După o vreme, lumina

Capitolul 4 THERAPEIA: „După cum se știe, până la sfârșitul acestui deceniu, România urmează să depășească stadiul de țară socialistă în curs de dezvoltare, să treacă în ritmul țărilor cu nivel

Frica „…pentru adevărul acesta care rămâne în noi și va fi cu noi întotdeauna”. (A doua Epistolă a Apostolului Ioan) Capitolul 1 Abia acum, în această primă zi a Crăciunului, mi-am dat seama că

Dacă ar fi să punem în practică teoria titlului ca sinteză a conținutului, într-adevăr, poezia Silviei Van vine dintr-o obsesie ordonatoare, tiranică a iubirii. Pare că fiecare poem din „Obsesia

Am ezitat să scriu până acum despre această antologie. Fiindcă mi se părea peste puterile mele să absorb lirica unei generații. Iată, acum, mi-am luat inima în dinți, având de partea mea timpul care

O întrebare stăruie neatinsă: Vai, în acest început de mileniu, mai e de folos sonetul, această „artă geometrică și de finețuri lexicale, profundă prin ispita conceptualizării”, cum fericit întocmea

Cu siguranță, Liviu Nanu nu este un poet al rozelor, al grației și-al sentimentelor oblomoviste, nici al melancoliei, nici al sublimului. Lumea lui Nanu este cu totul cea a noastră de toate zilele,

Rar mă văd nevoit să-mi încep cuvântul despre o carte în acest fel: n-am citit de mult poeme atât de pline de dragoste, deși poeții vremurilor noastre socotesc sentimentul dacă nu perimat, cel puțin

Am apelat la această sintagmă (din nefericire nici aceasta îndestul de explicită!) pentru a discuta lirica unui poet trăitor peste Ocean, în America. Și încă, de formație inginer, așa cum aflăm din

… Nu cred să fi fost o altă sintagmă mai potrivită decât aceasta, care să sintetizeze în deplinătate întâmplarea literară, care a avut loc sâmbătă, 18 iunie, la Casa Municipală de Cultură din