Liliana Pintocara

- Sunt disperată doamna doctor. Pân\'-acu câteva zile Negruțu al meu se lingea la puță. Acu\'...în schimb, își ridică un picior și se scarpină într-una pe spinare. - Să vă dau ceva de pureci!

Pe când zarea ne descătușase soarele din priviri Și căldura topise ale noastre suflete-nghețate De gerul aprig al iernilor trecute, Iar credința începuse din nou să renască, Dezbrăcați de

Dacă necrotomia va fi-n zadar, Vă rog...nu fiți necruțători. Nu-l mai disecați cu necropsia Sau să-mbuibați pe necrofagi cu el. Și-a câștigat un drept la necrolog Să fie băgat în borcanul cu

Știați că văduva neagră este o perversă? Ademenește bărbații pe la colțuri, Îi ridică pe culmile cele mai înalte Ale extazului, sugându-le seva, Ca o înghețată lipită pe băț, Iar când i-a

Anul ăsta, eu și prietenele mele, am intrat în primul an de liceu. Așteptasem cu nerăbdare începerea școlii, dar nu pentru că eram dornică de învățătură…Doamne ferește, ci pentru…BÃIEÞI. Erau

E ora 12.30 dimineața. Încerc să-nvăț, dar nu-mi intră nimic în cap, așa că stau cu ochii pironiți la gaura neagră ce se varsă prin fereastra deschisă și visez. Dintr-o dată...geamul începe să

Locuiam la ultimele ferestre, ale unui bloc tip vilă, cu două etaje, într-un cartier liniștit de pensionari, din orașul natal. Balconul nostru dădea în spatele blocului, de unde se vedea, printre

Până în clasa a cincea, nu prea m-am omorât cu învățătura și asta pentru că părinții mei munceau mult si nu prea aveau timp de mine. O altă explicație ar mai fi că… mă credeam proastă; o părere la

Îmi este dor de verile copilăriei, la țară, de ulița plină mai mereu de verișorii mei, de poveștile spuse pe prispa casei, la lăsarea serii și de bunicii mei- Dumnezeu să-i odihnească- care m-au

Îmi spuneai că suntem legați printr-o rețea de fire invizibile, ce nu pot fi retezate de sabia îngerilor negri- având ca target, distrugerea și a ultimei fărâme de dragoste dintre noi. Ai semnat

„Mare-i grădina ta Doamne și mulți au sărit gardul” , mi-am spus astăzi, intrând cu mașina în curtea policlinicii. Un Matiz verde era în fața mea, parcă dădea să iasă din curte- la volan o fată cu

Am întors privirea spre ușa care tocmai s-a închis în urma mea și brusc s-a făcut beznă. Întunericul mi-a cuprins trupul și mi-a intrat în nări, ca o ceață înțepătoare de octombrie, provocându-mi o

Aș vrea să vezi lumea prin ochii mei, Cum mugurul verde devine floare, Aș vrea să simți miros dulceag de tei Așa cum pielea mea fină doar o are. Să deschid umed buzele mele Al tău sărut tandru

Mă simt un suflet pierdut Ce se stinge încet și tăcut, Un înger cu aripi rupte sunt Căzut la pământ și lovit crunt. Am adunat în suflet doar dureri, Am obosit de atâtea înfrângeri. Toate