Ping-ping
Prietenii apropiați și nevastă-sa-l strigau Ghiță. Nu era un bărbat prea frumos și știa asta. Nu foarte înalt, cu nasul acvilin și aproape chel încerca să iasă în evidență prin caracterul său
Testamentul meu
În acea seară, întinsă în patul din odăița mea de culcare, nu mai simțeam tristețea din singurătatea-mi spărgânduse ca un ecou de pereții mansardei, luminați doar în dreptul ferestrei de becul ce
Tița și Fetița
Tița și Fetița sunt două cățelușe corcituri de lup de la serviciu, acolo unde trag eu de obicei mâța de coadă. Deși sunt surori au caractere complet diferite: Tița, de-a naibii ce-i blana pe spate,
Moartea unui fulg de nea
S-a lăsat prins, captiv între genele mele lungi, se topise și muri, prelungindu-se ca o lacrimă pe fața-mi obosită. Ar fi avut de ales între proaspătul covor alb, tocmai așternut pe
Război gândurilor
Am declarat război total vagaboandelor mele gânduri. Într-o dimineață pe când mai era încă noapte, m-am trezit goală, stoarsă, epuizată de durere, vlăguită de zâmbet: gândurile mele o luaseră la
Urcai Ceahlăul la apus
Am lăsat mașina în fața mănăstirii Durău și am început să urcăm. Nu știu dacă din cauza rucsacului foarte greu sau a paporniței care o duceam pe umăr mi se blocaseră plămânii după primii doi-trei
Oglinda sufletului meu
Atunci ți-am spus că n-ai nici o șansă S-ajungi în miezul trupului meu, Pentru că-mi ridicasem zid gros de apărare, Ca nici o rază de iubire să nu-l poată străpunge. Am construit turn înalt
Am venit, am văzut, m-am ușchit!
Fusese o zi plină. Vizitasem Vaticanul iar aparatul meu foto era plin de poze. Singura soluție economică era să găsesc un internet cafe și să le descarc pe stickul care-l aveam în geantă. Băiatul
Am venit, am văzut, m-am ușchit!
De la aeroport am luat autobuzul până la gara Termini, iar de aici am dorit să luăm taxi-ul. - We want to reach Sicily Street, i-am spus primului taximetrist din stație. - Come with me! Zise
Am pureci
- Sunt disperată doamna doctor. Pân\'-acu câteva zile Negruțu al meu se lingea la puță. Acu\'...în schimb, își ridică un picior și se scarpină într-una pe spinare. - Să vă dau ceva de pureci!
Două mâini pe stânga
Se spune că Fiul stă de-a dreapta Tatălui. Și eu unde stau? Am înțeles. Unde a mai rămas loc. M-am născut stângace, adică pe invers față de toată lumea. Chestia asta nu m-a deranjat până-n clasa
Necro
Dacă necrotomia va fi-n zadar, Vă rog...nu fiți necruțători. Nu-l mai disecați cu necropsia Sau să-mbuibați pe necrofagi cu el. Și-a câștigat un drept la necrolog Să fie băgat în borcanul cu
Fugi Danee!
Anul ăsta, eu și prietenele mele, am intrat în primul an de liceu. Așteptasem cu nerăbdare începerea școlii, dar nu pentru că eram dornică de învățătură…Doamne ferește, ci pentru…BÃIEÞI. Erau
Lapte și sânge
Locuiam la ultimele ferestre, ale unui bloc tip vilă, cu două etaje, într-un cartier liniștit de pensionari, din orașul natal. Balconul nostru dădea în spatele blocului, de unde se vedea, printre
Sunt proastă
Până în clasa a cincea, nu prea m-am omorât cu învățătura și asta pentru că părinții mei munceau mult si nu prea aveau timp de mine. O altă explicație ar mai fi că… mă credeam proastă; o părere la
Moșcoșeala și șlapul drept
Îmi este dor de verile copilăriei, la țară, de ulița plină mai mereu de verișorii mei, de poveștile spuse pe prispa casei, la lăsarea serii și de bunicii mei- Dumnezeu să-i odihnească- care m-au
O spovedanie și o tentativă
O spovedanie și o tentativă Ia să intru eu în rândul oamenilor și să mă spovedesc, îmi spun, acu’ vreun an. Mă duc la preotul Cioacă (doar coincidență), că mă cunoaște, poate o fi mai indulgent
Pariu pe dușmănie
„Mare-i grădina ta Doamne și mulți au sărit gardul” , mi-am spus astăzi, intrând cu mașina în curtea policlinicii. Un Matiz verde era în fața mea, parcă dădea să iasă din curte- la volan o fată cu
La mare
Gata, în sfarșit am plecat. Abia așteptam să ajung la mare. Negruțu încă nu știa unde mergem dar îi place cu mașina. Mi-am terminat treburile în Slobozia și mă îndreptam spre Medgidia pe la Hârșova.
Deliana-Soarta
„Deseară o să fie meci de fotbal, România cu…habar n-am. Nu mă pricep la fotbal, urăsc fotbalul”, și-a spus Diana. „Important este că T l-a invitat pe tata să vadă meciul împreună”. Diana era cea
Deliana-Copilăria
Între blocuri era o șosea în pantă care ducea în șoseaua națională. Aici Diana si ceilalți copiii se dădeau cu patinele cu rotile, care pe atunci erau cu patru roți, prinse de picior în curele.
N-am fost pe fază- N-am avut noroc
Nu știu cum s-a făcut că eu niciodată n-am apucat să iau nimic. După ce a fugit Ceaușescu, m-am dus să- mi iau și eu partea care mi se cuvenea din avuția națională. Când am ajuns la poarta palatului,
Nota explicativă a Monicăi Ridzi
Subsemnata Monica de Rizi, mă jur cu mâna pe fular că nu făcui nici o șmenuială cu scena aia de la Costinesti. Vă declar în numele partidului că nu putui să închiriez scena aia nașpetă de 1400 cu
Mama ei de criză
Această criză a fost foarte bine pusă la punct și regizată de cei care de fapt conduc lumea . Imi e ciudă că nu pot fi stăpână pe propriul meu destin și că, și eu, ca și ceilalți, sunt doar o
Deliana-Copilăria
- Spune mă, cât fac 5 plus 3 ? îl întrebă Diana pe fratele ei mai mic. Nimic; băiatul parcă era în transă, parcă visa. - Mă… tu te duci vacă la școală și vii bou. Pleacă naibi de-aici că mă
Deliana
Erau împreună de câteva luni, când s-au hotărât să se mute în casa părinților ei. Aceștia aveau o casă cu etaj, dar locuiau la parter, așa că cei doi s-au mutat sus unde nu-i deranja nimeni. Într-o
Deliana-Copilăria, partea XII
Părinții Dianei nu se prea înțelegeau, se certau mereu și unele discuții începeau de la bani. Mama Dianei era mână foarte largă, pe când tatăl ei era econom. Diana nu i-a auzit niciodată să se
Deliana
T era un baiat înalt și bine făcut, avea ochi frumoși albaștri, tuns aproape zero. Pe Diana a atras-o firea lui deschisă. Era inteligent, cu o cultură generală vastă, glumeț si… era frumos. S-au
Diana-Copilăria, partea XI
Lenuța, o fata de 24 de ani, cu un păr lung, roșcat și ochii verzi, era vânzătoare la alimentara din cartier. Se logodise de câteva luni cu un băiat de vârsta ei, brunet, cu părul ondulat și ochii
Deliana-Copilăria, partea x
Era o duminică toridă de vară. Aproape tot orașul plecase de dimineață la ștrand să se răcorească. Se ajungea acolo prin pădure, pe poteci marcate sau pe șoseaua națională, aproape patru kilometric,
Deliana-Copilăria partea IX
- Andra! Hai să facem amândouă teatru de păpuși la mine acasă, ce zici? spuse Diana. - Daaa, facem! Cu Scufița Roșie! - Bine, dar eu sunt Scufița Roșie și facem bilete de intrare. - Și le vindem
Deliana-Copilăria, partea VIII
-Aline, mâine dimineață la ora 9 este „Veronica se intoarce” la televizor. Cum facem să nu mergem la școală? întrebă Diana - Păi… ne prefacem că suntem bolnavi, răspunse Alin - N-o să ne creadă
Deliana-Copilăria, partea VII
Părinții Dianei s-au hotărât să-și cumpere mașină. Până la urmă după multe discuții, tatăl s-a hotărât la o limuzină Wartburg. Când tatăl Dianei a venit cu ea acasă, a parcat-o peste drum și a venit
Deliana-Copilăria, partea VI
De cum s-a început școala, tovarășul învățător a organizat o excursie cu copiii la Doftana și Slănic-Prahova. Diana era foarte fericită că pleacă de acasă, că merge să vadă și să cunoască locuri
Deliana
Baloaneeee Pe când erau singuri acasă, Diana s-a apucat să scotocească prin dulapuri. Ascunsă sub o hârtie a găsit o cutiuță de carton cu un fluturaș desenat pe capac, l-a deschis și înăuntru,
Deliana
Vecinul de la apartamentul 2 Vecinul de la apartamentul 2 avea și el trei copiii cam de vârsta Dianei și pe care îi năucea în bătaie. Diana îl privea cu ură pe vecin când ieșea din casă cu cuțitul
Deliana
Diana se considera norocoasă. Împreună cu cei doi frați ai ei, aveau libertatea să se joace, aveau mereu bani de buzunar si niciodată nu le-a lipsit nimic. Mama le permitea aproape orice pentru că
Deliana
Primele amintiri ale Dianei sunt de la grădiniță, era în grupa mijlocie. Tovarășa educatoare era brunetă și înaltă, o femeie distantă care probabil își greșise cariera. Educatoarea le spusese
