aseptic angel

Ligia,
Ești într-o formă de zile mari la acest mijloc de iarnă. Versuri scăpărătoare. Păcat că un capăt al furtunului este lăsat. Dar măcar bine că îl ține lanțul. Unirea încă este posibilă. Oh, \"realitatea / se ascunde sub haine\"

Excelentă scriere în rafale de gloanțe... pătrunzătoare!

ai interpretat bine foto, uf, scindarile astea interioare...:) Cum ziua mea de nastere e inzapezita undeva prin ianuarie, m-am gandit sa-mi fac eu/mie/pentru mine un cadou azi, asa ca mi-am scris ceva :D
Imi pare bine ca ti-a placut textul, multam de semn :)

Profunzimea sau dezbrăcarea dragostei de îngrădiri, eul feminin: \"ca niște palme învelite în dragoste
ea își strânge faldurile mari ale inimii / goală și roșie ca peștele despicat /(frumoasă metaforă!)
înghețată sub lentila groasă a iernii\". Expresivitatea și frumusețea corpului feminin, melancolia, toate redate în versurile acestea de ianuarie mă încântă!

trebuia sa reactionez pt ca sunt nascuta la 2 zile dupa tine. imi place poemul, interesanta expresia \"grea de zapada\".inima goala si rece ca un peste despicat e putin dur, dar poate asta ai si vrut. e o combinatie stranie femeia asta, pare periculoasa. si cum spuneam imi place stilul absurd abordat aici.
mcm

\"Femeie de ianuarie\", mi-e mila de sufletul sfasiat de lamele mortii. Mi-e mila de tine, de cei care ti-au comentat atat de pe deasupra versurile criminale. La multi ani! nu include moartea in urare. \"Realitatea se ascunde sub haine\", dar la tine se ascunde sub cuvinte. Iarta-ma, dar nu imi place deloc ceea ce am descoperit in scrisul tau!

Marius, da, am incercat putina feminitate aici, multumesc :)

Carmen, stiu de noi doua :) Cred ca eu am alta scara de apreciere a duritatii, chiar am incercat sa fiu mai soft aici, cu femeia (sau inima) despicata a nastere, deloc periculoasa...uf :)) Dar daca esenta este asa cum zici, ce sa-i fac :). Imi pare bine ca ti-a placut.

Va multumesc de vizita si pareri :)

Deci am avut dreptate când am spus că*iarna copiii se nasc mai frumoși*.De o mare frumusețe dramatismul acestei poezii care nu poate fi citată decât în întregime.

Cu prietenie,
Victor

nu stiu, asa o fi, mie toti copiii imi par la fel, si nu neaparat frumosi :)))
Imi pare bine ca textul ti-a placut.
Tot cu prietenie :)

textele tale capata forta, o forta de imagine si cred ca e una din caile bune pe care poezia poate merge. tot universul devine si revine, se concentreaza pe ideea maternitatii si e unitar pe acest punct de convergenta semantica: \"ca niște palme învelite în dragoste /ea își strânge faldurile mari ale inimii / goală și roșie ca peștele despicat /înghețată sub lentila groasă a iernii\"

mi-a placut constructia toata si nu pot sa nu surid ca si eu azi am scris ceva asemanator azi. of, femei :)

asa e, ideea centrala e maternitatea. Uf, legat de feminitate, ce pot sa spun...trec printr-o perioada mai feminina :)), nu stiu cat m-o tine, o sa vad eu :)
Imi pare bine ca ti-a placut.

scuze, comentariul tau a intrat mai tarziu. Versuri criminale? :), dar n-a murit nimeni :), e vorba doar despre o nastere :)
Si, vorba ceea, daca nu-ti place, nu mai da clic pe-aici pe pagina...unde noi toti avem suflete de jelit :)...la mine-n pagina n-o sa gasesti niciodata raze de soare si fluturi :D
Cu bine.

goală și roșie ca peștele despicat

VERS MEMORABIL !

ai lasat semn pe un text care azi mi-e aproape de suflet. Multumesc.

am citit poezia, mi-a placut enorm, apoi am trecut la lectura comentariilor, plina de curiozitate. am cautat febril printre randuri si m-a intrigat extraordinar faptul ca nimeni - noroc cu interventia ioanei, ca incepusem sa ma indoiesc de propriul fler si de propria logica! - nu parea sa fi inteles un mesaj atat de simplu si de frumos, o femeie nascand intr-un ianuarie. nu mai vorbesc de notita din subtitlu, cheia explicativa a acestui poem absolut superb, populat de imagini pline de forta, de viata voluntara si infometata de a se trai pe sine si nu de moarte, in nici un caz de moarte. desigur, atarna putin sau chiar mai mult securea mortii deasupra unei femei care naste, dar e numai ca o parere. se destrama sub fulgerul sclipitor al vietii abia incepute.

Cristina, ma bucura ca rezonezi atat de mult la ce scriu. Multumesc pentru faptul ca ai lasat semn pe un text atat de aproape de mine.