unde năpârlesc crotalii

Cu riscul de a părea lipsit de obiectivitate din cauza dedicației, cred că de data asta ți-a ieșit un dozaj perfect al stării și o tăietură a versului remarcabilă. Am sta in dubii dacă e corect sau nu să las semn, pentru că nu știam dacă mă pot detașa de text suficient cât să văd poezia din el și nu omul. Am ajuns la concluzia că nu mă pot detașa și nici nu vreau asta, pentru că, in fond, din punctul meu de vedere, de asta scriem: să rezoneze cineva cu noi, să simtă că ceea ce scrii e ce trăiești.

o poezie frumoasă, cu imagini precise, clare, fără lest de cuvinte, limbaj dulce-amărui, câteva metafore originale.
Mi-a plăcut.
Felicitări!

Frumoasă poezie, este plină de umbră difuză, dar mesajul este foarte bine țesut și răzbătut. Frumos și gestul față de Emilian, felicitări pentru poemul frumos și, pe această cale, îl salut și eu pe Emilian Pal, dublându-ți, cu prietenie, intenția! Suntem între colegi, poezia ne unește pe toți, câteodată, țin să înstelez pentru frumosul poem și gest! Chapeau bas, pentru tot! Poezie, să fie mereu poezie...

pentru eliberarea lui Paulie - o-bloody-mary, jumătate căzută, pierdută, regăsită
din vise
mă bâlbâi

eliberare din colivie - poza din care a fugit - pe caldarâm niște pene ciufulite, cuvinte

si stea.

Da, ramai cu o stare anume, greu de obtinut in lipsa de inspiratie, fara sa se inteleaga foarte clar din prima de unde si pana unde a aparut aceasta stare, ca intr-o metafora ascunsa.
Bravo! Buna treaba!