Poezie
Felul în care ne despărțim dimineața
1 min lectură·
Mediu
știu că îmi citești fiecare literă
pe unde apuci
pe buzele femeilor care vând legume și bujori în piață
în zațul de cafea
pe stâlpii din stradă
prin ziare și reviste
prin hîrtiile din sertare poate găsești un cuvînt
sau mai multe
cauți în podul casei scrisori amintiri
caitele tale dictando în care scriai pe ultima pagină
gînduri intime
verifici căsuța de mail de sute de ori pe zi
îmi cauți cuvintele în somn ca un copil
poate plîngi
dacă nu le auzi le provoci
le cauți cu lumînarea cu degetele
cu sângele
ca un soldat care știe că s-ar putea
să nu se mai întoarcă niciodată acasă
pornești dialoguri pe stradă te legi de necunoscuți
primești pe oricine îți bate la ușă
înveți o altă limbă pe care o vorbești cu 2 fluturi
ești convins că poți înnebuni și ai fi fericit
îți faci cîinele să uite de tine
în curând
te vei muta în Antarctica
să fii sigur că într-o zi vei muri de frig
lângă o cană de ceai
ținând la piept o umbră și cuvintele pe care doar tu le-ai auzit
047
0

am trecut să te salut în dimineața asta la cana ta de ceai, bia