Conștientă de o tristețe cosmică

* de a vorbi
* micit / micșora (sunetul crează o diferență pt mine, pe care o aleg)
* fără să clipesc (nu_din ochii, pleonasm)

***** "am pus vîntul să bată
cu forța femeii care iubește în orice condiții
și te-ai arătat"
***** "și părul prins cum îți place
(...) ca și cum am fi îmbătrînit împreună în cîteva clipe
regretînd înclusiv orele de somn care" ___aici mi-ar face plăcere mai mult spațiul creat de imaginație, decât de acea dirijare descriptivă. Chiar și așa, aici în aceste două citate găsesc întreaga tristețe a poeziei.

(același pt)

pt, îți mulțumesc pentru prezența caracteristică unui prieten care știe să poarte de grijă.
am scris aseară, la prima mînă, adică m-am trezit scriid, eu nu țineam neapart :) cu gîndul că peste noapte se mai asează tristețile și dimineața voi găsi altfel lucurile. în timp, cine știe...