Poezie
Hibernală, într-un nas de fulg...
Balsam și fum de țigaretă, în piept
2 min lectură·
Mediu
Ca și cum din turlă ar suna nu un clopot
Ci un sunet mai ciudat, ca un fel de culoare
Să fie portocaliu, să mă îmbrace într-o tonă de portocale
Să mă îngroape, cu nasul din ele
Ieșind
Ca și cum ar ninge abundent, iar eu țin o portocală în mână
Două, de fapt și jur că țin două
Pentru că una este foarte puțin...
În mintea mea este un iepure de câmp, mie, care nu îmi dau pace
Iepurii aleargă pe câmpia ninsă și sunt alb gri
Nu am chef să vând niciun iepure
Sunt drăguți
În schimbul lui, aș primi câteva hârtii soioase și cu grăsime pe margine
Așa că stau, deoparte și plâng, cu căpșune, în gură
Și capul meu strâns zace la mine în organism, unde este pace
Pentru că m-am încârligat, ca un fel de caractiță, în picioarele mele
Sunt un fel de caractiță, și stau prin picioarele mele
Maramureșul tace, în martie
Sub cap îmi țin inima ca pe un cuib
Îmi țin sentimentele
Albe
Acolo sunt cojoace și căpșuni, se fac chiar, în câmp
Vara care vine, după luna martie, cea tăcută
Va ploua mult, dar eu tot cu umbrele(le) în mine, bătându-mă
Tac, acolo
Unde este și iepurele nevinovat, unde îmi sunt ierburile și iernile, amestecate cu verile
În mine a nins, de ieri
Dar pe afară nu prea ninge
Mi-e dor, de un telefon cu clapetă
De mama mi-e dor
De o prietenă
Dar m-au dezamăgit toți.
061.597
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 246
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Hibernală, într-un nas de fulg....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14176242/hibernala-intr-un-nas-de-fulgComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IEMulțumesc Bogdan! Îmi caut un cojoc pentru la iarnă, dacă tot e iarnă și fac pe prostuța, în literatură...
De fapt, mulțumesc din suflet pentru semn!
De fapt, mulțumesc din suflet pentru semn!
0
TDDistincție acordată
E un întreg aici fără fisuri. Odată intrat îți dorești să rămâi subjugat de metaforele fine folisite ca pe o îmbrăcăminte comodă
"În mintea mea este un iepure de câmp, mie, care nu îmi dau pace
Iepurii aleargă pe câmpia ninsă și sunt alb gri
Nu am chef să vând niciun iepure
Sunt drăguți
În schimbul lui, aș primi câteva hârtii soioase și cu grăsime pe margine
Așa că stau, deoparte și plâng, cu căpșune, în gură
Și capul meu strâns zace la mine în organism, unde este pace
Pentru că m-am încârligat, ca un fel de caractiță, în picioarele mele
Sunt un fel de caractiță, și stau prin picioarele mele
Maramureșul tace, în martie
Sub cap îmi țin inima ca pe un cuib"
las cititorului curiozitatea de a intra în interiorul a aceea ce numrsc eu eleganță, tact și pricepere.
Nici eu nu am de gând să vând niciun iepure dar anin o stea și
felicitări pentru acuratețe și modul în care ai plămâdit acest întreg
da, stea!
Cu sinceritate
același
t. dume
"În mintea mea este un iepure de câmp, mie, care nu îmi dau pace
Iepurii aleargă pe câmpia ninsă și sunt alb gri
Nu am chef să vând niciun iepure
Sunt drăguți
În schimbul lui, aș primi câteva hârtii soioase și cu grăsime pe margine
Așa că stau, deoparte și plâng, cu căpșune, în gură
Și capul meu strâns zace la mine în organism, unde este pace
Pentru că m-am încârligat, ca un fel de caractiță, în picioarele mele
Sunt un fel de caractiță, și stau prin picioarele mele
Maramureșul tace, în martie
Sub cap îmi țin inima ca pe un cuib"
las cititorului curiozitatea de a intra în interiorul a aceea ce numrsc eu eleganță, tact și pricepere.
Nici eu nu am de gând să vând niciun iepure dar anin o stea și
felicitări pentru acuratețe și modul în care ai plămâdit acest întreg
da, stea!
Cu sinceritate
același
t. dume
0
IEDomnule Dume,
Mi-ați făcut o reală bucurie, foarte mare, mai ales că sunt vremuri de sărbătoare, e un fel de stea, de comentariu, la care țin personal în mod deosebit, încât astăzi e, parcă, Moș Nicolae, deja, pe la mine prin ghetele cele proaspăt noi și fără încă fără scorțișoară și vin, prin ele, ca să mă bucur, și fără colindă prea multă, pentru că în poem e astăzi mai trist... Dar mulțumesc din suflet, este steluța sărbătorii de la mine din suflet, fulgii imenși și nămeții, pe care îi tot visez de ani de zile și care nu mai apar, măcar ca iluzie, prin oraș.
Mulțumesc că ați trecut, înseamnă foarte mult pentru mine, mai ales că intrați pe site cam rar... Sper că sunteți bine, și de Crăciun vă urez ce îmi urez mai ales și mie, adică optimism mult și pus bine acolo unde trebuie.
Să fiți bucuros și să aveți surprize. Mi-ați făcut un gest cald, care s-a simțit, până în suflet. Și vă mai aștept...
Mi-ați făcut o reală bucurie, foarte mare, mai ales că sunt vremuri de sărbătoare, e un fel de stea, de comentariu, la care țin personal în mod deosebit, încât astăzi e, parcă, Moș Nicolae, deja, pe la mine prin ghetele cele proaspăt noi și fără încă fără scorțișoară și vin, prin ele, ca să mă bucur, și fără colindă prea multă, pentru că în poem e astăzi mai trist... Dar mulțumesc din suflet, este steluța sărbătorii de la mine din suflet, fulgii imenși și nămeții, pe care îi tot visez de ani de zile și care nu mai apar, măcar ca iluzie, prin oraș.
Mulțumesc că ați trecut, înseamnă foarte mult pentru mine, mai ales că intrați pe site cam rar... Sper că sunteți bine, și de Crăciun vă urez ce îmi urez mai ales și mie, adică optimism mult și pus bine acolo unde trebuie.
Să fiți bucuros și să aveți surprize. Mi-ați făcut un gest cald, care s-a simțit, până în suflet. Și vă mai aștept...
0
ȘPpoemul acesta m-a impresionat profund,
îmi pare rău că nu pot da stea
dar te felicit
şi îţi doresc la cât mai multe
astfel de reuşite literare...
îmi pare rău că nu pot da stea
dar te felicit
şi îţi doresc la cât mai multe
astfel de reuşite literare...
0
IEMulțumesc din suflet, Ștefan... Luminița chiar a ajuns. Sărbători fericite, îți doresc, cu multe cadouri!!!
0
"un sunet mai ciudat, ca un fel de culoare
Să fie portocaliu, să mă îmbrace într-o tonă de portocale"
sau
"Unde este și iepurele nevinovat, unde îmi sunt ierburile și iernile, amestecate cu verile"
Transmiti mesaje clare si noi, cititorii ne trezim inganand: LA 6.45 PRIMA LA DREAPTA la şasepatruzecişicinci pri ma la dreap ta... Asta e vrajã curatã.
Si dincolo de armonia interioara ai umor. Şi cât umor!!! De fapt tu ne vinzi alintul singurãtãții tale, pe fondul unui pastel hibernal, singurătate însă pe care o adori. Pe care o adori si de care te bucuri la maxim. Şi de teamã sã nu ți se ia scoți la înaintare pretextul spleenului.
"Mi-e dor, de un telefon cu clapetă
De mama mi-e dor
De o prietenă
Dar m-au dezamăgit toți."
Îți jur cã îmi vine sã închei: iete fleoşc!
Sã nu te superi, dar daca pe mine de la cãlduricã şi la o orã venerabilã mã transformi într-un tifossi de pe stadion, daca poezia ta mã scoate din zona mea de confort cred cã rolul tãu de ghid hipnotic poate fi deconspirat. Felicitãri!