Întâlnire în parc

Initial am citit \"cu parul carunt CA un buchet ofilit\", mi-a placut si imaginea data de asocierea asta, apoi am vazut ca e \"cu\", nu \"ca\" :)
Mi-a placut finalul, chiar l-am simtit, nu doar ca mi-a placut, l-am simtit aproape fizic, si buna incercuirea data de fierul inceputului si sfarsitului de text. Poate n-as fi pus viitorul in parc, dar e doar o parere :)

sangele meu, dulcele meu complice:) frumos. aici se vede ca noi suntem mai mult decat trup, carne, sange (desigur in conceptia ta)pt ca sangele este complice. frumoas si finalul. in special imaginea sarutului mainii de fier. cel mai nobil gest uman, sarutatul mainii, aplicat fierului. aproape ca da fior.
placut

Ligia,
mă bucur de vizita ta, fierul m-a înfiorat și pe mine, iar problema cu personificarea viitorului văd cum o rezolv. Mulțumesc!
Ștefan,
te invidiez că știi care este \"cel mai nobil gest uman\", eu încă n-am apucat să mă lămuresc definitv. Mulțumesc că ai fost complicele acestei poezii.
O primăvară cât mai luminoasă!
tama

de maximă profunzime. Imaginile create pot acoperi diferite trăiri, de aceea se adresează tuturor stărilor. E ca un descîntec dar și ca un cîntec, întrebare dar și răspuns. Ciudate asocieri, și peste toate, poemul.
LIM.

doar un semn ca sa subscriu.
in rest - tacere, maini de fier si sentimentul ca speranta mai exista in ochii tinerilor. ascunsa in spatele vanatailor.

cu drag
angela

Bacovian. Frumos si trist.
o sugestie:
\"mahmură
îi sărut mâna de fier. \"
In general poti slabi iesirea in relief... asta accentueaza misterul