Dacă respiră

”temnița în forma de femeie/îți stă în drum/strivește soarele înfipt în lacrima ei” - miezul poemului vine în completarea titlului care în sine este sugestiv, frumos. V.G.

Ceea ce mi-a displăcut în acest poem e faptul că titlul, mot-a-mot, se regăsește în cele 11 versuri. La fel, repetiția cuvântului soare într-un poem atât de scurt.
Eu aș sugera schimbarea titlului și renunțarea la primele 4 versuri.

Doar o părere.

Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

Eugen are o părere pertinentă. Eu aș spația între primele patru versuri și următoarele. Oricum, ceea ce se dorește a fi transmis, este recepționabil. Îmi place finalul, imaginativ și tranșant.
LIM.

da,
un final de excepție
îmi place

și dacă totuși anticomentatorii mei au venit cu propuneri,
vin și eu cu o părere.

patru versuri -spațiu-următoartele două versuri-spațiu și ultimele cinci


partea aceasta o arhivez în gând

*Strivește soarele înfipt
în lacrima ei
pune-i oglinda la gură
și dacă respiră
mergi mai departe.*

cu sinceritate,
teodor dume,

...da, ar fi o idee ca subtitlul - ”dacă respiră” - să rămână titlu, iar perla textului - ”temnița în formă de femeie” - să fie descoperită de cititor, pe parcurs, în corpul poemului... Asta dacă ne este permisă părerea fără supărare. V.G.

Mă bucur mult pentru că ați citit.
Vă mulțumesc!!!
O să schimb titlul, voi căuta ceva ca să înlocuiesc un soare, dar mă tem că nu sunt inspirată acum.
Vă doresc o vară cu soare și răcoare!
tama

Tamara,
eliptic, in ritm interior. noutati... in nord/estul cuvantului. felicitari!