Șaradă

„Iubirea e imposibilă la acest nivel mefistofelic”, căci ea este „locuită de un demon” alungând îngerul care gestiona iubirea, și în spațiul gol rânjește ura creată de substanța demonică, iar „psihopații umblă” cu demonul încuibat în minte, al cărui demers activează depresia.
„Cea mai frumoasă” e fericirea aureolată cu sănătate, „îndoiala” e o mirare funestă, opacizând claritatea viziunii existențiale.

La fel cum Orfeu s-a dus după Euridice în infern, aștept și eu să vină cineva sau poate să aprind lumina. Să nu ne uităm înapoi.

Da, un poem reusit, poate ar trebui alt titlu.

Mulțumesc. Am văzut că ești specialist în haiku, deci îți plac lucrurile mai concentrate. :) Interesantă chestia cu titlul, depinde de ce anume ți-a inspirat ție textul de mai sus.