Jurnal
În pădurea Dobrina
1 min lectură·
Mediu
Lumea toată încape în compartimentul
unui tren de noapte
Goneam prin pădurea Dobrina
Aceeași liniște
Același întuneric
Þăcănitul trenului uniform
ca o inimă
nimic dincolo, nimic aici
Cineva a deschis ușa
mi-a luminat fața cu o lanternă
aș fi vrut să nu mă găsească niciodată
pentru compostatul biletelor nu e nevoie
să pășești în neant
visam întunericul, visam lumina
în pădurea Dobrina se auzea
aceeași bătaie de inimă.
056.084
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Lazar
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Lazar. “În pădurea Dobrina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-lazar/jurnal/14084814/in-padurea-dobrinaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OStrenul, lumina și sensul se contopesc într-o inimă în întuneric.
ceva fecund în inimă.
ceva fecund în inimă.
0
ILNegru Nicolae și Oancea Sorin,
Cumva ați surprins fiecare câte ceva din ce am vrut să exprim în poezia asta :) Mă bucur că am avut ecou în inimile voastre.
Cumva ați surprins fiecare câte ceva din ce am vrut să exprim în poezia asta :) Mă bucur că am avut ecou în inimile voastre.
0
RR''Pădurea Dobrina'' e arhetipul poeziei, de la ea pornesc radial impresiile lirice, cum ar fi :
''Lumea toată încape în compartimentul unui tren de noapte'', o lume micșorată de imaginație ale cărei structuri se clatină de monotonie și stereotipie, când oamenii se mișcă zi de zi după același algoritm simplu.
''Visezi întunericul, visezi lumina'', iar în spațiile libere dintre ele se prefigurează ''neantul''.
''Lumea toată încape în compartimentul unui tren de noapte'', o lume micșorată de imaginație ale cărei structuri se clatină de monotonie și stereotipie, când oamenii se mișcă zi de zi după același algoritm simplu.
''Visezi întunericul, visezi lumina'', iar în spațiile libere dintre ele se prefigurează ''neantul''.
0
ILRăzvan, cu toții avem nevoie de un loc secret, unde să ne refugiem :)
0
cu sentimentele și stările ei,
cu lumină și întuneric.