Don Juan nu e bărbatul care face curte femeilor. E ăla căruia îi fac curte femeile. Sunt bărbați de care femeile se îndrăgostesc ciudat de uşor. Stendhal a atacat vreo patruzeci de ani zidurile
întotdeauna mi-au lipsit bunele maniere
cred că e o traumă a copilăriei mele plină de
nenea și tanti
care beau direct din sticlă și se ștergeau cu mâneca
ca niște demiurgi la terminarea
fiecare zi mă pipăie obscen pe carotidă și pleacă plictisită
nu-i sunt de trebuință viu și mut
o să vorbesc
o-njur în gând
îmi voi face traheotomie
și voi învăța limba lui Vineri
sunt atâția
Motto- Cabron, să nu te droghezi cu marfa proprie (un tip din Sinaloa)
Uneori e o țigară din mătase de porumb făcută la amiază în mijlocul lanului
o lipești cu scuipat de copil și fumul miroase a
am retras de pe piață produsul "și eu te iubesc"
prea multe reclamații
nu avea perioada de valabilitate inscripționată
și nu erau specificate ingredientele care dădeau dependență
cineva chiar a
Nașterea și moartea nu pot fi reparate
să ne bucurăm de ceea ce le desparte
cam așa sună metafizica pură sau manelele de ora 4
dimineața
când caut acuarelele potrivite să picteze vântul
Marele Zid începe cu arderea Scrierilor
Conquista cu arderea corăbiilor
tu
apotropaica mea de ziua a saptea
şi de toate nopțile
începi cu dezmărginirea
la sfarşitul fiecărui drum
ard un
Mâinile copiază obraznic geometria sanilor
absidă făcută de zei
sunt un ticălos care știe că fiecare dreaptă minte
că ești frumoasă
ireductibilă
relativă
poate de-aceea te-nchid în temnițele
Marlyn Monroe l-a citit pe Joyce
îi spun în fiecare zi și-i arăt poza cu blonda în chiloți cu Ulysse alături
ea mă ignoră și face ciocolată albă de casă care niciodată nu-i reuşeşte.
hărțile spun
-În valiză e un milion de dolari. Vrei să-i numeri?
-Nu e nevoie. Știu cum arată un milion de dolari...
(doi tipi din Sinaloa)
Cabron, și eu știu cum arată poezia,
nu există iad, e deviaționism de suflet singur
și visul de a mă odihni odată și-odată pe acolo cade
urbi et orbi miroase-a predică marxistă
nu-mi rămâne decât să iau act că singurătatea consumă
nu te mai ascunde
nu a fost niciun martor credibil
doar un orb care-și tatua strada în braille
și niște vise amnezice care n-au cum să te găsească
sunt atât de puține cuvinte
încât poți strânge
Motto: In 1889, Friedrich Nietzsche cădea pradă nebuniei, în piața Carlo Alberto din Torino. Circumstanțele sunt binecunoscute. Când s-a trezit, se credea a fi Dionisos sau Crucificatul…
Domnilor,
Habar n-am să sting cu cerneală o iubire
d-aia normală
plină de fatalități biologice
aproape un jaf sufletesc
făcut cu unelte deformate
distanța
timpul
o iubire pe care o lipeşti pe pereții
am strâns toate cuvintele pentru poemul acesta
rămâne doar să le pun în ordine
și să le-mpart frumusețea în mod egal pe fiecare vers
matematic
această întreprindere este imposibilă
și femeia de
Într-o zi, fata care scria poezii a murit. Natura și Dumnezeu au fost indiferenți. Lumea a încercat să compenseze pierderea printr-o plonjare în atemporal și gregaritate excesivă. Înțelepții spun că
Sunt un tip simplu, doar trei rotițe, cum spun tecemiștii,
mănânc, beau și aștept criza globală a poeziei
cu poeți pe poduri și zgârie nori ce n-au reușit să-și rezolve contabilicește
cu-o juma de rană nu poți zidi solitudinea
poți scoate doar dopul unei sticle de vin
intră cartezian în paradigma lumii
- respir, totuși exist-
și înțelege că zeii nu mai fac respirație gură la
Motto:"Florin Rădulescu-Rudy
[10.Feb.23 15:47]
Sunt curios cate sonete ai produs, e usor sa chibitezi de pe margine cand joaca sah maestrii iar tu nu stii decat sa joci table in fata blocului cu
E șubred totul și-i o toamnă
Apăsătoare ca o dogmă
Prin beciuri vinul mă condamnă
La trupu-mi fără fond și formă
Salon de refuzați e strada
Cu androgini lipiți de boarfe
Cu timp turbat ce-și
Sam
zi-o p-aia cu as time goes by
și nu te mai uita în gura zeilor
ne vor mesteca în continuare decent
poate vor folosi mai mult suc gastric la digestie
l-am votat pe Barabas și apoi nu s-a mai
Nu mai e nimic de spus! și înțeleptul își strânse sculele așteptând o a opta zi a facerii, ceva simplu, fără update-ul mântuirii
se putea umbla la linia orizontului, prea monotonă în prima versiune,
copii
să nu fumați
să nu vă drogați
dar
mai ales
să nu imitați întru totul adulții
puteți să vă jucați de-a școala
de-a doctoru'
de-a fugitul de-acasă
dar niciodată
absolut niciodată
să
când a aflat că ugo buoncompagni a decis că după joi 4 octombrie 1582 urmează vineri 15 octombrie
nea gică a avut o cădere nervoasă mai tare decât atunci când și-a găsit lucerna furată
și a hotărât