La pescuit pe ploaie

Intrând la apă nițeluș,
Săracul nu are habar
Că s-a schimbat, dintr-un pescar,
În unul mic...în pescăruș!

Intrând la apă nițeluș,
Săracul nu are habar
Că s-a schimbat, dintr-un pescar,
În unul mic...în pescăruș!

Stă pescuind ades în ploaie,
Murdar și-nfometat săracul,
Doar așa mai face-o baie,
Și-o rezolvă cu stomacul.

Parcă mii de paparude
Au vrut ploaia. Cerul crapă.
Și-atunci, ca să nu mă ude,
Mă arunc și eu în apă.

Catren constatativ, vetust.
Prozodic... Merge ca pe roate;
Iar adevărul,(ce îmi pare just),
Din versul patru, nu-i o noutate!

P.S. Vezi că lipsește un p din \"mă-mroșcă\"! De corectat!

Chiar n-ai prins nici un pește? Poate că râmele nu erau grase ori undița n-avea cârlig? De obicei, scoți mult pește din apă? Un kilogram? Două? Cum îl prăjești?

La pescuit pe ploaie




Din ceruri norii mă adapă,
Din lac mă-mproașcă val cu val;
Stă peștele, deștept, sub apă
Și eu, un idiot, pe mal.

(Ion Diviza)




Concluzie



Mă pui, amice de la Prut,
într-o postură circumspectă,
căci sînt pățit, dar am crezut
că apa...invers mă reflectă!

Și dacă e un pescăruș,
Credeai c-a prinde un baboi?
Așteaptă, ai s-auzi acuși:
- Am prins, măi tată, un peșteeeooooooi!!!

Stă pescuind ades în ploaie,
Murdar și-nfometat săracul,
Doar așa mai face-o baie,
Și-o rezolvă cu stomacul.
(milos petru)

O baie nu știu de-i priește,
Că tot nu mirosea a pește,
Dar unde vezi mata haleală?
Stomacul și mai mult i-l spală!

Parcă mii de paparude
Au vrut ploaia. Cerul crapă.
Și-atunci, ca să nu mă ude,
Mă arunc și eu în apă.
(Dan Norea)

Aprig mă arunc în valuri
Ca un tigru în arenă:
Prin a lacului coclauri
Tot găbjesc eu o balenă!

Catren constatativ, vetust.
Prozodic... Merge ca pe roate;
Iar adevărul,(ce îmi pare just),
Din versul patru, nu-i o noutate!
(Ioan Jorz)

Pentru pescari nu-i noutate
Căci ei nu sunt decât o turmă,
Dar văd că ți-a venit, confrate,
Și ție mintea de pe urmă.

Mulțumesc pentru observație, Ioane, am corectat.



Ori balenă, ori si

Mă faci să mă laud, fără să roșesc, Tama.
Nu vezi ce am pornit să scriu, absolut întâmplător, la sfârșitul comentariului anterior? Ori balenă, ori sirenă! Ceea ce vrea să însemne: nu stau niciodată la pescuit cu mâinile goale! :)

cu trimitere in profunzimi...rar intamplate in epigrama...un fel de *inceput* de perla a intelepciunii ce, de multe ori, asteapta trecerea timpului, uneori in zadar...si ea si comentariile...un adevarat spectacol...mai putin al meu...

Mă pui, amice de la Prut,
într-o postură circumspectă,
căci sînt pățit, dar am crezut
că apa...invers mă reflectă!
(Costel Stancu)

Îmi spui de moaca reflectată
În apa cea învolburată
Și-mi zic: ce-o fi cu Costi, muică?
A prins în lac vreun bol cu țuică?


Ioana, îți mulțumesc pentru lectură și aprecieri.

\"Ori balenă, ori sirenă!\" Ion Diviza


Pe malul apei când sosești,
Te prinde-ndată o migrenă,
Că ai venit să pescuiești
C-o biată râmă... o sirenă!

Ioane, trebuie să-ți mărturisesc că aseară, printr-o fericită întâmplare, te-am \"bârfit\" cu un conațional al tău... Valeriu Matei (sper că i-am reținut corect numele). A încântat auditoriul cu câteva epigrame excelente, de unde se poate concluziona că dincolo de Prut umorul este bine conservat!

Din ceruri norii mă adapă,
Din lac mă-mproașcă val cu val;
Stă peștele, deștept, sub apă
Și eu, un idiot, pe mal.
Ion Diviza #

Ma intreb, daca-l prindeai,
Te bateai cu pumnii-n piept,
Si apoi il intrebai
Care este mai destept ?!

Buna maestre ! Imi placu, ca si eu sunt pescar !
Sa fie-ntr-un ceas bun, ca eu cu ceasul prind.

Sigur că-l respect
Și-l admir, firește:
S-a descris perfect
Cât ai zice: pește!

Placut si originalul lui Ion Diviza, si replica (\'infometat si murdar\') lui Milos Petru.

În patru versuri, măi bădie
Faci mult prea multă gălăgie,
Vezi, peștișorul, lângă plaur,
Știe: tăcerea e de aur.

Calimero

Mi-a plăcut mult epigrama ta.Mă bucur că am de la cine să învăț!
Cu stimă! Ion M.Ruse- Constanța


Era peștoaică și nu pește,
Sub valul agitat din baltă,
Care-a fugit râzând prostește,
Văzând că râma ta e moartă.

Colegul Nelu Jorz, în catrenul său (\"Concluzia din versul patru\"), \"îl ciupește\" puțin pe Ion Diviza, făcând niște aluzii la un oarecare caracter constatativ al poantei din epigrama postată, dar în catrenul cu care \"atacă\", din cauza grabei... uită de măsură. Asfel, primul vers are 8 silabe, al doilea 9, al treilea 10 și al patrulea 11, toate versurile fiind în ritmul iambic.

\"Iambii suitori\" (lui Nelu Jorz)

Citind catrenul tău de zeci de ori,
De tot atâtea ori m-am întrebat:
\"Se zice des că iambii-s \"suitori\"
Fiindcă-aceștia... cresc la numărat?\"

Cornel, ești singurul care a observat și care a și semnalat greșeala, dar și singurul, cred, care a remarcat poanta replicii. Cam așa ar trebui să fie replicile, cu puțină \"aciditate\" în poantă. Ca dovadă că îmi însușesc observațiile tale, postez următoarea variantă:

Concluzia-i în versul patru

Catren constatativ, vetust.
Prozodic... Merge ca pe roate;
Iar adevărul, (ce e just),
De la final... Nu-i noutate!

P.S. Să ne ierte Ion Diviza pentru acest dialog, dar el l-a provocat!

Nelu Jorz, adică tu \"îl ataci\" pe Ion Diviza cu un catren imperfect, eu îți atrag ție atenția că ai uitat de măsură în catrenul tău și Diviza... să ne ierte pe amândoi? Se vede că ești și umorist! Păi, să te ierte pe tine și eventual, tu să mă ierți pe mine!
Referitor la epigrama \"de bază\" a domnului Diviza, mie mi-a plăcut și mi se pare că are și poantă bună; este vorba de opoziția, contradicția de fond dintre \"deștept\" și \"idiot\", dar și de opozițiile dintre \"ceruri\" (sus) și \"lac\" (jos) si dintre \"sub apă\" și \"pe mal\", care pregătesc, sau amplifică poanta. Pe de altă parte, eu am înțeles că pe acest site, pentru amuzamentul cititorilor și pentru a incita la replici, este bine să se posteze epigrame cu tentă umoristică mai pronunțată, chiar dacă tema este cunoscută și... \"adevărul... nu-i noutate\" (cum spune Nelu Jorz).
Mi-a plăcut și mie modul de abordare a temei din replica domnului Miloș (pescuitul la români, nu ca hobby ci ca mijloc de rezolvare a două necesități elementare: baia și potolirea foamei). În construcția catrenului însă, la ultimele două versuri mai trebuie câte o silabă, pentru a fi toate în același ritm (eventual \"Că doar așa mai face-o baie / Și o rezolvă cu stomacul\").
În concluzie, dacă am scris prea mult, scuze, dar mie îmi place să mai comentez și alfel, nu numai în versuri...

În ultima frază se citește \"altfel\" în loc de \"alfel\".

Pescuitu-i anormal
Și pescarul cam bolund:
Peștii toți s-au strâns la mal
Numai el s-a dat la fund!


Anda, Valeriu, Sorin, Laurențiu, Ion, Ioan, Cornel, deja e târziu să vă răspund mai pe îndelete. Vă mulțumesc frumos pentru comentarii, aprecieri, sugestii și vă mai aștept.
Cu prietenie,

Am citit. In fine,
Asta-mi aminteste
Ca umoru-l tine
Cat ai zice peste!

Carevasăzică,
Să ne spui insiști:
Peștele se strică
De la... umoriști!