îmbrăcată în Pasărea Curcubeu

Dear Ioana,

ai scris o poezie de nota zece. In creier mi-a ramas masina de tocat pe care eroina, dupa ce-a innebunit putin, a inceput s-o utilizeze intr-un abator uman... pentru a \'insemna\' oamenii ce trebuiau sa moara. Evident, ai scris la figurat, dar mie imi place sa iau totul in serios, la propriu.
Din cate stiu eu, exista retete de \'slabire\' a vietii... unii si-au \'slabit\' viata pana la stadiul de leguma. Deci, solutii exista...

Amical,
Adrian

toti innebunim dupa un timp
norocul nostru este ca nebunia lasa ceva de calitate in urma
de exemplu aceasta poema

Mașina de tocat carne până la proba contrară privind originalitatea ideii este o metaforă care ne cuprinde fatidic; adaptarea metaforei aduce atâta exuberanță creativă încât poeta într-un efort moderator adoptă o finalizare puțin mai devreme, se mai putea continua, substanța este cuprinzătoare.

eu as scoate: sa colorez aerul. obliga cititorul la un cliseu inutil. si as mai scoate si: în care viața a câștigat în greutate. acelasi lucru :)
poezia nu este rea, dar vreau sa aflu mai multe, imi spui f putine lucruri despre tine si le spui asa in general, teoretic :) nu ma entuziasmez prea tare

Ca sa spun acum, aici, ca imi place cum scrie Ioana Cheregi (poate prima din lunga lista de Ioane a filfizonului) ar fi redundant, ar fi inutil. De aceea voi spune doar ce nu imi place. Nu imi place cum \"inchide\" Ioana discursul poetic, ea este acel gen de autoare care te ridica la cer si apoi te tranteste in noroi. Si nu stiu de fapt daca asta e de fapt pedeapsa noastra sau e doar felul ei de a fi, ea, cea care nu vede dincolo ci doar i se pare. Citind-o pe Ioana Cheregi, ma intreb intr-una daca ea chiar este.
Andu.

Adrian, îți mulțumesc pentru calificativ. ai grijă cât mai ții mașina aia de tocat în creier. există soluții, da, până la un moment dat. :)

Radu, mă bucur că treci pe la mine. mulțumesc.

Vasile, mă onorează felul în care ai avut răbdarea să pătrunzi înțelesul acestui text. mulțumesc.

Ioana, așteptam să rostească cineva cuvântul \"travesti\" :). îți mulțumesc mult și pentru sfat. cred că ai dreptate, folosirea prezentului ar fi mai incisivă, mai impactantă. cred că voi modifica.

Mihai, nu cred că găsesc altceva acolo. culorile sunt importante când e vorba de pasărea curcubeu. mai e și viața care ia în greutate. expresia e folosită uzual referitor la nou născuții și sugarii care cresc. poate că așa am asociat. mă mai gândesc. mulțumesc.

Andu, cred că ai putea să dai ceva premii și celor care ghicesc ce vrei să spui în comentarii :) ce pot eu să spun e că sper să nu fiu pe vreo listă...îmi repugnă ideea de a fi memorată și co_memorată.
apoi, nu văd cum trântesc cititorul în noroi. eventual în mormânt, ceea ce e cu totul altceva.
dacă chiar sunt sau nu...la asta încerc să-mi răspund și eu de foarte mult timp. cine află primul să strige. ca la bingo.

ptr mine nebunia ta este un izvor ce nu trece de digul inspiratiei tale
iar aici ai innebunit frumos

Anni, îți place nebunia mea? mai am :)
te mai aștept cu drag,
ioana.

Am întâlnit metafora \"mașina de carne\" la Ioanid Romanescu în poemul cu același nume. Trebuie să-l citești.

fara nici un fel de falsitate iti spun ca este cea mai frumoasa poezie citita pe agonia pana acum.
iesirea ta in lume ca pasare curcubeu(pasare insemnand libertatea in miscare si curucbeul libertatea in exprimare)nu include o modificare a universului ci doar a proximitatii tale imediate, fericirea oarecare privindu-te doar pe tine.inebunirea vine ca o acumulare de viata, ca pe niste reziduri iesite din masina de tocat carne.semnele in oameni sunt o impacare cu destinul, sincer eu m-as fi oprit aici, continuarea fiind o explicare palida a versului anterior.dar si asa ramane poezia mea favorita.
maria

Vasile, voi căuta să-l citesc. mulțumesc pentru semn.

Maria, nici nu știi cât mă bucură prezența ta aici. te citesc cu mare plăcere. mulțumesc.