Mediu
mult timp am crezut că mi te-a furat un cireș. dar acum nu știu ce să mai cred. cireșii nu fură oameni.
poate că sunt prea obosită. rostogolesc ziua asta ca o bilă de plumb. o rostogolesc pe iarbă și-mi pare rău. ce mormânt frumos putea fi aici dacă n-aș fi fost eu să stric totul.
poate că mi-e prea sete. beau creierul munților cascade de gânduri măduva ta miezul lucrurilor. cu siguranță mi-e prea sete încă.
sufletul stă și el în altă parte. stă aici. stă cu mine și mă face să spun chestiile astea fără noimă. e ca un animal sălbatic pe care crezi că l-ai îmblânzit. te mușcă din joacă puțin prea tare. până la sânge.
un timp am crezut că toamnele sunt invenția ta ca să mor cât mai frumos cu putință. dar acum nu știu ce să mai cred.
064.908
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “cireșii nu fură oameni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1755814/ciresii-nu-fura-oameniComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ARMi-a placut si-ti multumesc.
Cred ca daca mi-ai spus in titlu , puteai sa nu mai reiei in primul vers .Si-apoi , cred ca lipseste un « pe » in « rostogolesc ziua asta ca o bilă de plumb ». Poate ca esti prea obosita ! Dar important e ca mi-a placut. Te voi mai citi . Augustin Radescu
Cred ca daca mi-ai spus in titlu , puteai sa nu mai reiei in primul vers .Si-apoi , cred ca lipseste un « pe » in « rostogolesc ziua asta ca o bilă de plumb ». Poate ca esti prea obosita ! Dar important e ca mi-a placut. Te voi mai citi . Augustin Radescu
0
ZRÎmi place cum doar sugerezi spațiul, pe care uneori îl umpli cu stări, alteori cu tine. Citind, îmi este suficientă o linie ca să îmi imaginez un contur.
0
EȘprimele trei strofe mi se par prea introductive dar ideea îmi place mult, rotunjimea ei. rostogolirea bilei odată cu ziua deasupra mormîntului care doar ar fi putut fi deci la nivelul presupunerii doar, cireșul ucigaș, spiritul animalic și mai ales finalul care este de-a dreptul superb -
invenție unică a celei mai frumoase morți, implicarea toamnei.
invenție unică a celei mai frumoase morți, implicarea toamnei.
0
CGcând \"cireșii nu fură oameni\", \"sufletul stă și el în altă parte\" așteptând (parcă) un spațiu (anume) al stărilor. e o împletire plăcută între un jurnal (cu tine) și un prezent creat din formele rămase ca niște lighioane. \"acum nu știu ce să mai cred\"... decât că mi-o plăcut.
fain.
cu stimă, Cornel Ștefan Ghica
fain.
cu stimă, Cornel Ștefan Ghica
0
INLeo, mă bucură faptul că ai avut răbdare să citești jurnalul și că uneori ai intrat în atmosfera lui. mulțumesc mult.
Augustin, acolo e ceva distorsionat în exprimare. va trebui să revin. mulțumesc.
Ramona, ai sesizat bine o ușoară schimbare. fragmentele sunt crochiuri de stări. mulțumesc de citire.
Katy, ești o prezență tare plăcută mie. după cum spuneam legătura dintre fragmente este nescrisă. te mai aștept cu drag.
Cornel, partea aceea în care eu rostesc cuvântul suflet mi s-a părut vulnerabilă, dar încă am curajul să rostesc cuvântul cu speranța că nu mă va mușca prea tare de data asta.
Augustin, acolo e ceva distorsionat în exprimare. va trebui să revin. mulțumesc.
Ramona, ai sesizat bine o ușoară schimbare. fragmentele sunt crochiuri de stări. mulțumesc de citire.
Katy, ești o prezență tare plăcută mie. după cum spuneam legătura dintre fragmente este nescrisă. te mai aștept cu drag.
Cornel, partea aceea în care eu rostesc cuvântul suflet mi s-a părut vulnerabilă, dar încă am curajul să rostesc cuvântul cu speranța că nu mă va mușca prea tare de data asta.
0
de ceva timp tot citesc jurnalul asta al tau. si imi place constanta pe care o ai in a-l scrie mai departe. ai gasit un ton care pe mine, mai greu, e adevarat, m-a prins, m-a convins. uneori scrii mai bine, alteori excelent, alteori nu esti atat de aproape de emotia mea. nu cred ca e musai vina ta. si eu am stari, contradictorii chiar. am sa revin cu placere.