incongruențe

sentimentul despicării, incongruent cu ideea trecerii plugului prin brazdă ca act de pregătire pentru însămânțare, încolțire, ivire, dezvoltare a unei alte lumi care să asigure ceva bun pentru o lume deja existentă.

mi-a plăcut,

Ottilia

la citire, asta ramane, puternic:
[am senzația că lumea se despică
exact în dreptul meu.]
apoi vine secventa asta [ceva rămâne de o parte
restul de cealaltă.] care e prea slaba, pt ca e doar explicativa dar fara alta orientare.

prima secventa este doar prea anticipativa. efectul nu e cel scontat: ai putea pastra putin deoparte simbolul [pluguri] si apoi refolosi mai in forta, putin inainte de final, in cadrul unei secvente de actiune, unde sa fie folosit cu o anumita atitudine grefata pe, deci nu doar ca simbol per se.

totul stagneaza, dupa parerea mea, unde ar putea iesi un text bun.

e prea vizionara pentru mine si usor prea previzibila. in sensul ca oricum continui asa cum incepi.

Ottilia, Veronica, Claudiu, mă simt onorată. Există momente pe care încerc să le înțeleg, cum a fost acesta. E mai ușor dacă scriu ceva despre. Nu e neapărat un text sau un poem. E un gând. Nu e un film cu Cuck Norris.

Vă mulțumesc mult și vă aștept cu drag,

i.

spuneam ca ar putea iesi un text bun unde e doar o frantura de gand, blocata sa stagneze asa
ex acela cu chuck norris e in extremis probabil pt a contracara
(de pe o pozitie similara) ideea mea cu includerea unei actiuni; iata ca s-a gasit destula imaginatie pt a da substanta respingerii ideii de actiune, dar nu s-a inteles ca asta ar aduce un beneficiu

aveai settingul, doar du gandul mai departe
nu neaparat acum, ci dupa ce se raceste textul