IMioana matei
Verificat@ioana-matei
Bucuresti
m-am născut într-o poveste despre care un OM scria așa: "emoția magnifică și cea mai profundă pe care noi o putem resimți este starea inefabilă a misterului, acolo există germenul oricărei științe veritabile. Acela căruia această emoțiie îi este străină, care nu știe să se scufunde pierdut în sine de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
aici parca ganditorul se reorienteaza spre o libertate *inteleasa*...poem ca o
(des)centrare/centrare...zambet: ma ingrijoreaza faptul ca in fotografie pipa este orientata spre Pona...ce risca sa devina, acceptand invitatia, *inteleapta*...dar...
(des)centrare/centrare...zambet: ma ingrijoreaza faptul ca in fotografie pipa este orientata spre Pona...ce risca sa devina, acceptand invitatia, *inteleapta*...dar...
Pe textul:
„Pipa lui Aristos" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextAlberto, multumesc pentru semn...cred ca fiecare cuvant isi *completeaza* universul de actiune printr-o permanenta re/descoperire a lui in ochii celui care priveste...
Pe textul:
„sculptor..." de ioana matei
0 suflu
Contextsi drumul către stele...un poem foarte *vizual*...se *intrepatrund* fara atingeri mai multe lumi simultane...lumea stelelor, lumea trairii (fiorului), lumea durerii,lumea amintirilor, a zambetului, a baloanelor de sapun, a zidurilor, lumile indoielii...doar \"liubocika\" ramane intr-un univers *inghetat*...
\"doar timpul, încarnat în glodul de lumină,
\"mai trezește șoaptele unor înțelesuri uitate.\"
\"și știu:
de-acum,
balansul orelor
nu va mai urni
inertul semn.\"
\"liubocika\" ...un cuvant foarte muzical...trezind reverberatii...rostit cu un fel de tandrete si in acelasi timp cu *detasare*...de fapt aceasta detasare apare in mai toate poeziile pe care le-am citit...exista o anumita atitudine a autorului, aceea de *observator*...ca si cum ar vrea sa se *dezbrace* de ceea ce scrie... ca si cum ar fugi de el...
\"doar timpul, încarnat în glodul de lumină,
\"mai trezește șoaptele unor înțelesuri uitate.\"
\"și știu:
de-acum,
balansul orelor
nu va mai urni
inertul semn.\"
\"liubocika\" ...un cuvant foarte muzical...trezind reverberatii...rostit cu un fel de tandrete si in acelasi timp cu *detasare*...de fapt aceasta detasare apare in mai toate poeziile pe care le-am citit...exista o anumita atitudine a autorului, aceea de *observator*...ca si cum ar vrea sa se *dezbrace* de ceea ce scrie... ca si cum ar fugi de el...
Pe textul:
„liubocika" de George Pașa
0 suflu
Contextce poarta in spate o luna *foarte* rotunda...si povestea lor minunata...un poem ce, inevitabil, atrage atentia...parca o anumita putere a sacrificiului insangereaza lumina...parca poeta fuge de o *armonie* launtrica (de necontestat), spre idealuri inalte...ce justifica infaptuiri...si parca armonia mereu o ajunge din urma...
Pe textul:
„dinspre vămile iernii" de Dana Banu
0 suflu
ContextMircea Lacatus, ai *indemanarea* unui creator autentic in a *vorbi* simultan in mai multe limbi...iar intelegerea poemelor tale presupune un real proces de *densificare*/*condensare* a mesajului... de la stanga la dreapta...(sau invers), de la inceput la sfarsit... (sau invers), de la adanc la inalt... (sau invers)...te citesc si ma dor genunchii..
Pe textul:
„călător" de mircea lacatus
0 suflu
Contextcomentariu concis, la obiect...am o singura consolare...mereu \"transpunerea in poezie sufera\"...multumesc Alberto!...dincolo de pornirea usuratica mea pornire spre gluma, ai perfecta dreptate...asta nu e poezie!...nici macar personala...
Pe textul:
„rețetă simplă pentru nefericire..." de ioana matei
De îmbunătățit0 suflu
Context*ceva* din trup
se ruga să nu cobor
între stații...
se ruga să nu cobor
între stații...
Pe textul:
„Fata morgana" de radun gabor
0 suflu
Contextuneori foarte des inseamna niciodata... nu crezi?
Pe textul:
„Exod pe foaia de hârtie" de Albert Cătănuș
0 suflu
Contextdin *vârful limbii*...
un poem ce ma indeamna sa spun: sa-i dam Cezarei ce-i al Cezarei!...
trei versuri, mai ales, au ramas in mine...
* înalți zmee cu privirea*
*și te întinzi în mine*
*îmi stă bine cu boala asta*
un poem ce ma indeamna sa spun: sa-i dam Cezarei ce-i al Cezarei!...
trei versuri, mai ales, au ramas in mine...
* înalți zmee cu privirea*
*și te întinzi în mine*
*îmi stă bine cu boala asta*
Pe textul:
„îmi stă bine cu boala asta" de cezara răducu
0 suflu
Contextin poemul tau, Victor...la adresa celor ce (spui tu) se folosesc de o inchipuita *frumusete* ca de o carja a neputintei...neputinta de-a suporta adevarul...(tau)... redescopar aici un real talent in a transmite cu rafinament mesaje (distructive)...pentru viu...dar...
Pe textul:
„Ciocolată cu lapte" de Victor Țarină
0 suflu
Contextun poem in care barbatul *defineste* *eternul feminin*...bine prinsa starea de *neintelegere*/irezistibila chemare catre ea...si proiectia cuburilor din inima ei intr-o lume bidimensioanala (patrate/cercuri continandu-se unele pe altele, parca intr-un fel de cautare a perfectiunii intr-un spatiu definit)... iar finalul (in complicitate cu luna):
\"se ridică prin noapte
o lună imensă pe cer
i-a acoperit jumătate de inimă\"
frumos...
\"se ridică prin noapte
o lună imensă pe cer
i-a acoperit jumătate de inimă\"
frumos...
Pe textul:
„Exod pe foaia de hârtie" de Albert Cătănuș
0 suflu
Contextfrenezia ar putea sa insemne fiorul (efervescenta) celui ce simte chemarea de a scrie poezie, \"miliarde de păsări\" alternativele inspiratiei ce poarta vrerea definirii zborului...iar
\"îmi voi desface palmele
și voi bate din aripi
continuu
în inima ta\"
o plecare/ramanere a creatorului in propria creatie...ca o nastere...
\"îmi voi desface palmele
și voi bate din aripi
continuu
în inima ta\"
o plecare/ramanere a creatorului in propria creatie...ca o nastere...
Pe textul:
„Frenezie*" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextGeorge, eul care intreaba...ce inseamna \"structuri noi\"?...si eu am glumit...despre titlu, ai dreptate....trebuie sa-i mai tai putin din *inceput*...o sa devina \"atunci când dorm?\"...
Silvia, ma bucur mult ca ai lasat un semn...\"fara sa ne fi cunoscut totusi vreodata\"...
Silvia, ma bucur mult ca ai lasat un semn...\"fara sa ne fi cunoscut totusi vreodata\"...
Pe textul:
„atunci când dorm?..." de ioana matei
0 suflu
Contextpentru mine poemul e destul de *cifrat*, greu de mesaj...ma gandesc la sugestia cautarii, a construirii de sine prin intelegerea exteriorului, la jocul (ca o necesitate inteleasa) dintre tristetea si lumina ce ne inunda fiinta, la *ajutorul* primit prin fulgere albe... la om si rolul lui de propriu creator...viu...apare aici ca un fel de *travaliu*...
\"doar iarba trântită se ridică iarăși spre cer\"
\"doar iarba trântită se ridică iarăși spre cer\"
Pe textul:
„noi (între iarbă și cer)" de George Pașa
0 suflu
ContextAlberto, esti mult prea generos cu mine (aproape ca ma simt stingherita...), chiar daca in acelasi timp ma \"certi\"...promit sa mai caut cuvinte...
Carmen, ma bucur ca ideea de-aici ti-a atras privirea, mai ales ca mesajul ei este important pentru mine...despre putinele cuvinte amandoi aveti dreptate... despre intentia de a-mi construi un anumit stil, nici vorba...poate creionul meu are nevoie de lectii de mers...
Va multumesc!...
Carmen, ma bucur ca ideea de-aici ti-a atras privirea, mai ales ca mesajul ei este important pentru mine...despre putinele cuvinte amandoi aveti dreptate... despre intentia de a-mi construi un anumit stil, nici vorba...poate creionul meu are nevoie de lectii de mers...
Va multumesc!...
Pe textul:
„răstignire..." de ioana matei
De îmbunătățit0 suflu
Contextprecizia nu există...definind limite...(am glumit!)...o sa continui sa caut in mine...multumesc pentru cuvant!..
Pe textul:
„limite..." de ioana matei
De îmbunătățit0 suflu
Contexta nega *ceva* inseamna (de fapt) a ne aminti despre *un* foarte important pentru noi...asta mi-a trecut prin minte citindu-ti poemul...
Pe textul:
„Sfinx de ceară" de Sorin Olariu
0 suflu
Context\"tra-la la\"
haină intoarsă pe dos
*osul* \"înțelegea totul\"
privea cu uimire
la os...
hop și eu într-un joc *spumos*...
dar
\"curios!
m-am împiedicat de-un os
lung și\" *luminos*...
haină intoarsă pe dos
*osul* \"înțelegea totul\"
privea cu uimire
la os...
hop și eu într-un joc *spumos*...
dar
\"curios!
m-am împiedicat de-un os
lung și\" *luminos*...
Pe textul:
„Câinele scrie poezii - 2" de Irina Nechit
0 suflu
Contexttrist si profund...despre risipire...iar imaginea completeaza foarte inspirat...frumuseti acoperite, cu un inceput de dezvelire...
Pe textul:
„Ceva totuși e adevărat" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextaici neobosita, *durerea*, *distructivul*, capata o forma mult mai rafinata (mai putin brutala, de aceea, oarecum mai *curata*) de exprimare...si exista sugestia unei legaturi, foarte reusita, intre imagine si text...
Pe textul:
„my one and only" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
Context