ei nu mă văd...

Tocmai mă întrebam de ce au încercat să-ți închidă zborul
într-un atelier, când el își luase deja avântul
și plana sus, tot mai sus, până a devenit una cu azurul....

cum spui tu, măiastră...

Hei, dacă aș fi măiastră,
ce versuri înaripate și măiestre aș mai meșteri....
Cine știe prin ce lumi de vis își poartă ea zborul?
Eu cred că măiastra asta ți-a furat un ochi
și ți-a dat în schimb o aripă...

așa e...

mi-a dat o aripă...dar nu \"în schimb\"...de ce?...pentru că nu mi-a furat niciun ochi...îți fac o marturisire!...cum că ea, măiastra, e generoasă...

\"Ochi închizător\" fără explicație și
un ochi nevăzut
care vede tot.
Mesaj cuprinzător.

are un viitor sinteza. musai. placut.

sd

da, ioana
o concentrare atentă care mă face să zăbovesc asupa unghiului din care o să privesc spre înaltul prea înalt al zborului.

cuprinzător și de efect.

felicitări, ioana!

cu sinceritate,
teodor dume,

Ultimul vers e foarte sugestiv și trimite cititorul pe mai multe planuri diferite (adică spațiu și timp). Am folosit și eu sintagma pentru un titlu de poezie, acum cîțiva ani.
Am remarcat și prima parte a poemuluim mai ales retorica și posibila metamorfoză lirică.

ce bucurie!...că pasărea nu e uitată!...vă mulțumesc!...

uh! pot să spun doar că mi-aș dori să zbor deasupra cerului păsării tale, Ioana, cu amândoi ochii deschiși?
(nu mă întreba de ce, dar întotdeauna rezonanța numelui \'ioana\' mi-a stârnit un dor nedeslușit...habar n-am de ce, dar mi-e bine :) )

deasupra e mereu dedesubtul...altui cer...

tot mai înalt!...tot mai adânc!...