IGIoana Geacăr
Verificat@ioana-geacar
„"Barbarii au învins" (Michel Onfray)”
Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București(2001) Prof. de scriere literară Târgoviște. Cărți publicate: « Scrisoare pentru cei dragi », 1988(poezii pentru copii) Editura Ion Creangă , Bucuresti « Lumină de sare »,(versuri)1997, Ed Macarie, Târgoviște « Contre-jour », 2000,(versuri, Editura « Bibliotheca» « Povești cu vrăbii și Zgriburici »(proză…
Colecțiile lui Ioana Geacăr
Text e scris neapărat chiar dacă din trup mai rămâne decât mâna dreaptă (evident: m-am plimbat puțin cu gândul la mâna stângă a lui Arghezi, dar e altceva de la un anumit punct)
Text construit teatral, tinzând spre suprarealism, e foarte amestecat, chinezărit...artă poetică...
bunătate de text!
Pe textul:
„text cu mîna dreaptă care se agită (femeie și bărbat trist" de Ioana Petcu
ps: (nu mai dau lecții de mult timp)
Pe textul:
„ca un nod în gît..." de Gelu Bogdan Marin
îmi ignoră suferințele și
mă face să mint cu voia ori
fără voia mea\"
...despre o asumare a trăirilor la pers I spuneam ....
Știu că-ți e mai bine și călduț să intri în psihologia colectivă, dar ești mai credibil la pers I.
Pe textul:
„sarcasmul din viața naivului..." de Gelu Bogdan Marin
Asta nu pot s-o cred, e prea forțată: \"plîngînd cu nepăsare la gîndul\"
-\"banală mîngîiere\" \"oarbă tandrețe\"? Simplu ar fi mai bine exprimat decât banal: mângâiere, tandrețe . Și toate verbele de la sfârșit le-aș pune la prezent, că doar eu e o unitate din noi. Te cred doar când vorbești la pers
Pe textul:
„sarcasmul din viața naivului..." de Gelu Bogdan Marin
absolut emoționant ce-mi spui: să vin și cu critici aspre. Zilele trecute mă bătea gândul să mă retrag fiindcă mai toți se supără când ...vin.
Pe textul:
„absolut emoționant..." de Gelu Bogdan Marin
să mai fie zăpadă pe undeva\"
Pe textul:
„absolut emoționant..." de Gelu Bogdan Marin
nu știu cum a fost la început primul text, dar jadul are deja culoarea verde, ce rost mai are verdele în: \"frunzișul verde al
insulei de jad -\"?
Cu drag,
Pe textul:
„Din înălțimi" de Cristina Rusu
creezi spații nesfârșite cu doar câteva cuvinte. Mi-ar plăcea să visez într-un lan de orez!
Pe textul:
„Din înălțimi" de Cristina Rusu
bat sub solzi\".
Pe textul:
„Marș" de Djamal Mahmoud
Dar \"l-au pus pe noptiera în formă de tobă\". Ciudată metaforă pentru locul zgomotos pe care țin cărțile!
Pe textul:
„Jurnal pe bilete de autobuz 13" de Anni- Lorei Mainka
Pe textul:
„summertime" de alice drogoreanu
lumea e acoperită
totul e pregătit\" cu tentă medievală, cu o lume redusă la simboluri în linii conturate puternic și culori vii. Culmea! tu ai scris doar \"colorați\", însă eu am văzut mult verde și roșu, albastru- vitralii!
Pe textul:
„Calea lui Jacques" de Ioana Petcu
încleștați de ferestre\".
Pe textul:
„Scrisoare" de Irina Nechit
Deci- plăcut!
Pe textul:
„de/la Gazette" de Adela Setti
Pe textul:
„“Cînd eram mică am fost o plantă”" de Ioana Petcu
RecomandatSper să apară calculatorul de buzunar și pentru visători, să dăm copy-paste oriunde ne prinde inspirația.
Probabil aici te-ai referit la cei care fac poezii cum se făceau odată montajele literare pentru spectacolele \"Câîntării României\" .
Pe curând, i
Pe textul:
„Computeroezie" de Romulus Câmpan Maramureșanu
delicat între umăr și ureche\". Să ai o zi senină, plină de culoare! Cu drag,i
Pe textul:
„Jurnal pe bilete de autobuz 10" de Anni- Lorei Mainka
RecomandatInspirație !
Ps: NU mai da atâtea explicații. Lasă-i pe alții
Pe textul:
„Deja Vu" de Adela Setti
după psihoze,
acesta e primul text reușit ca experiment. Ai făcut un racord sensibil între vizuală prin descriere :
\"ai oase fragile
ochi imenși
coamă zburlită
gălbuie\"
și o imagine a memoriei involuntare cu un pui stând pe fire de telegraf \"până când cineva
a bătut din palme
pecetluindu-i căderea\"
Final grațios, în sfera sentimentală dar legat ludic și de foto, un amestec inedit.Felicitări, te mai citesc.
Pe textul:
„Deja Vu" de Adela Setti
\"și mai apoi nu știu dacă lumina
mai are înțeles și mai există
vag fluturată-n slăvi de o batistă\"
Te mai citim!
Pe textul:
„Și mai apoi nu știu dacă lumina" de Adrian Munteanu