Poezie
summertime
1 min lectură·
Mediu
pentru prima oară mă simțeam ca acasă
acasă
ca-n filme
greieri regina nopții înaltă greieri
în șoaptă
banca
din fața casei
miros de liniște
era drăguț într-un fel care nu era drăguț deloc
aș fi vrut să vorbesc
încet
să nu stric ceva
nu mă uit știu
ochii blajini
ceva cald umple
aerul
sunt aproape sunt
aici
patru picioare o întâmplare
și noaptea
noaptea vine încet
din spate
închid ochii
asta nu e în cărți
în cărțile cu poze
deloc nu e
ești complet nebună
0114.274
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alice drogoreanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
alice drogoreanu. “summertime.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/233878/summertimeComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
poezie ...trecere de la timpul trecut la timpul prezent...iar nebuna nu cred ca esti, cred ca te alinti in noul spatiu pe care l-ai primit in prezentele trairi, te bucuri, da, (mie, dar numai mie nu-mi place cuvintul \"dragut\")...da, vara poate veni
0
le purtăm în minte
mai multe decât cele pe care le știm
drăguț era
într-un fel care nu era drăguț deloc :))
mai multe decât cele pe care le știm
drăguț era
într-un fel care nu era drăguț deloc :))
0
Distincție acordată
Esti complet nebuna. Poemul asta e un strigat mut cum n-am citit de nu stiu cind. Atit de sacadat si de stralucitor cit lama apropiindu-se de vena sortita taierii. Nu-i lipseste nimic, efortul de obiectivare al eului auctorial e inca vizibil, ceea ce inseamna ca nu a ajuns inca la capat, dar asta nu mai inseamna mare lucru in fata unui text care are si concretete si coerenta si viziune si stil si forta. De-odata.
0
o senzație de o clipă
acasă ăsta
care nu e și nu a fost vreodată palpabil
doar o viziune despre
poate așa trebuie să fie când ajungi departe
departe de tine
simt că merit spusele tale
mai mult ca niciodată
acasă ăsta
care nu e și nu a fost vreodată palpabil
doar o viziune despre
poate așa trebuie să fie când ajungi departe
departe de tine
simt că merit spusele tale
mai mult ca niciodată
0
de unde se vede ca exista. cum ce? casa de pe plaja...\"aș fi vrut să vorbesc
încet
să nu stric ceva
nu mă uit știu
ochii blajini
ceva cald umple
aerul\"
încet
să nu stric ceva
nu mă uit știu
ochii blajini
ceva cald umple
aerul\"
0
ești mai poet ca mine
eu știu că vorbele strică multe strică tot
vorbele fiind cele scoase de gură
cuvintele însă stau singure suspendate
în atât de multe și insesizabile lucruri
gesturi
imagini
eu știu că vorbele strică multe strică tot
vorbele fiind cele scoase de gură
cuvintele însă stau singure suspendate
în atât de multe și insesizabile lucruri
gesturi
imagini
0
MD
nimic nou sub soare.vreau decizie nu pipairi oarbe si nesigure.ca acasă/ parca e o alaturare nu prea buna.in schimb poezia spune multe despre tine.
maria
maria
0
s-a inventat mai demult, evident
acasă nu e nicăieri ca locație pentru unii e copilăria
ca acasă însă
e un fel de
benessere
ceva pe care pui degetul o fracțiune de secundă
în imaginație
poți să pui degetul pe așa ceva ?
acasă nu e nicăieri ca locație pentru unii e copilăria
ca acasă însă
e un fel de
benessere
ceva pe care pui degetul o fracțiune de secundă
în imaginație
poți să pui degetul pe așa ceva ?
0
ma rup din punctul zero si-n logica binara/ dechid o usa-n care Acum e iarasi vara/ as folosi cuvinte desprinse dintr-un vid/ ce lasa-n ele urme ce duc incet la zid/ dar parca nu cuvantul e potrivit acum/ prin transparenta clipei e abur si e fum...
0
În prima strofă creezi atmosferă, evoci un spațiu-timp personal ca să-l fărâmi în final! Interesant, construiești un castel de cărți de joc cu migală și-apoi îl dărâmi, tot cu grație. Plăcut!
0
I-M
mulțumesc pt versuri
Ioana
nu? că e interesant?
să dărâmi de unul singur
tot ce construiești
rămâne așa o imensă satisfacție...
mulțumesc pt versuri
Ioana
nu? că e interesant?
să dărâmi de unul singur
tot ce construiești
rămâne așa o imensă satisfacție...
0
