sarcasmul din viața naivului...

Gelu,

de multe ori se prea poate să existe momente când credem că suferința nu ne mai părăsește, dar atunci ne dă putere așa cum este... chiar dacă, și mai târziu poate

pierre

trecerea ta. Cuvintele tale încearcă să atingă esența.
Un ghiocel pentru tine și La mulți ani!

mersi, de gandul înflorit, esențele dacă e să le ating uneori este și după cum mă poartă gândurile tale, și chiar îmi place plângerea cu nepăsare cu tot, în care poate mă regăsesc, cum am mai scris, este o îmbrățișare așa dulce nepăsarea defiind așa decât o părere, mai mult conservatoare cu nuanțe cerute de timp

numai bine,

Gelu, ai turnat verbe cu nemiluita aici și un ingambament care nu-și avea locul aici, într-un text scurt care n-avea nevoie de tensiune maximă.
Asta nu pot s-o cred, e prea forțată: \"plîngînd cu nepăsare la gîndul\"
-\"banală mîngîiere\" \"oarbă tandrețe\"? Simplu ar fi mai bine exprimat decât banal: mângâiere, tandrețe . Și toate verbele de la sfârșit le-aș pune la prezent, că doar eu e o unitate din noi. Te cred doar când vorbești la pers

Sînt mai mult decît convins că un dialog cu tine devine foarte interesant.

Numai de bine.

și atunci
printr-o simplă mîngîiere îmi
privesc rănile pe ascuns ca
o tandrețe ce se
scurge din mine discret la
gîndul că un Dumnezeu uituc
ignoră suferințele oamenilor și
ne face să mințim cu voia ori
fără voia noastră

Așa poate arăta o variantă după ce am citit cuvintele tale.
Îți aștept reacția.
Mulțumesc pentru răbdarea ta.

Discursul are fluență. Motivul aducerii la \"o scurtă viață a acestor cuvinte\" este o \"oarbă tandrețe\" îndreptată către \"suferin\'ele oamenilor reflectate asupra propriei ființe a poetului, un fel de asumare a lor, care îl onorează, de n-ar fi trufia unor \" banale mângâieri\" de data asta sieși acordate.

interesantă și bine argumentată. Onorat de această prezență.
Numai bine.

\"gîndul că un Dumnezeu uituc
îmi ignoră suferințele și
mă face să mint cu voia ori
fără voia mea\"

...despre o asumare a trăirilor la pers I spuneam ....
Știu că-ți e mai bine și călduț să intri în psihologia colectivă, dar ești mai credibil la pers I.

și atunci
printr-o simplă mîngîiere îmi
privesc rănile pe ascuns ca
o tandrețe ce se
scurge din mine discret la
gîndul că pot ignora
suferințele oamenilor și
voi putea minți cu
voia ori fără voia voastră

Sper că lecția a fost însușită corect.
Aștept concluziile critice, în continuare.
Benefic, zic eu.