Ioana Florea

imi place la nebunie ultima strofa. te ivideiz pentru ca mi se pare o imagine superba! un poem interesant, imi place. ;)

multumesc de trecere si de vorbele tale. ma simt ca acasa. m-am intors dupa aproape un an de pauza. ma simt... revitalizata.

imi place cum ai scris. in momentul in care ai pus in fata \"cuvantul\" intuneric de exemplu, i-ai dat o valoare monumentala, absoluta. pe mine ma trimite cu gandul la platon si al teoria ideilor. ai citit platon?

imi palce starea in poezia ta, imi place cum ai scris! bravo!


PS: pt cei ce-si aduc aminte de mine, am revenit.

acelasi tip de poezie f*****, acelasi subpoem instelat. unele idei care plac, dar poezia ta este cea mai \"stilata\" , poezia ta este un text care nu am atinge nicaieri, nici nu ma scarbeste nici nu-mi face sufletul sa tresalte. poezia ta e pura vorbarie goala care pe mine nu ma atinge. dar poza merita , e criminala, ai avut de unde sa te inspiri! pacat k ai atatea kestii nasoale printre propozitii atat de faine. si nu dau exemple, nu-s omu\' cu exemplele!

poema aceasta este o anticipatie a unei despartiri, scrisa fara a sti constient ceea ce se va intamplat, si destinul a facut sa postez poema in ziua despartirii, adica azi. de asta poezia asta inseamna mai mult pentru mine. sentiment pur, voi ce simtiti?

trebuie sa simtiti....

ella

un text care incepe incet, usor, dar care spre final prinde forte, devine intens. nu cautam perfectiunea, nu cautam desavarsirea pentru ca lucrurile nedesavarsite sunt mai frumoase, ci sentimentul, si dragos are in textul acesta si in toate. de ce trebuie imediat judecat cineva cum k nu are lecturi serioase? well.. mie mi se pare ca din contra, are, desi nu asta e ideea. ne departam prea mult de substanta... de IDEE.. in fond ele conteaza, si dragos, tu o zici bine.

cosmin ai si tu pe undeva dreptatea ta, dar vorbesti prea in general...

ehh.. uite ca am intrat ca sa vorbesc despre text si unde am ajuns...

finalul textului mi se pare..\"nuclear\", foarte bun, imi da mie cititorului senzatia de a fi citit ceva bun...

si acum sa trec si eu la o generalitate, dar care e necesara: prea des devenim critici, in loc de a citi un text si al aplica inimii, pentru ca apoi sa il privim din perspectiva noastra de autori. comparam prea des textele noastre cu ale altora.. si aici eu cred ca se termina obiectatea.. si se termina brusc. nu poti fi obiectiv in totalitate, dar poti incerca. is satula de idei agoniste.. si cosmin stie asta...

bon acuma.. inchei ...

ella

deci... mai.. eu nu iti traduc tie nimic, daca nu esti capabil sa intelegi ceva. oke? bun.. si cu privire la faptul k trimit linkul listei mele nu inseamna k vreau fierbinti. daca ai gandi , ti-ai da aseama k nu ii am numai pe prietenii tai in lista, si sunt oameni carora le place ceera ce sciru... chiar asa de greu de crezut..? eu nu as spune asta... si cui nu ii place ce sciru... e o chestie de gust, pur si simplu. poezia nu a fost aceeasi intotdeauna, mereu au fost idei si curente opuse, de aici si evolutia mon cher. acuma ca ai inteles ideea e bine.. in cazul in care nu am fost suficient de explicita pentru persoana dumitale cu vechime pe agonia..(pfuai..) contacteaza-ma, si te lamuresc in private.

o zi cat mai faina tuturor...

victor... cand ai sa termini cu atelierele, si cu si poezia ta va avea mai multa esenta si nu doar cuvinte pretioase si..... ezoterice, atunci mai vorbim.. pana una alta, incearca sa patrunzi textul.

corina, draga mea, conteaza ce faci cu aceste cuvinte pe care le ai, nu cine le-a mai scris. si daca e cum spui tu.. toata limba romana e un cliseu.

si acuma.... medeea, iubita mea, nu are rost sa te enervezi, cateodata chiar nu se merita.

v-am salutat cu respectu\' meritat...
vorba cuiva care stie ce spune( sau nu?)

foarte frumos dane. de cand nu ne-am mai citit incepi sa imi placi. intr-adevar , o vizuala reusita. de obicei nu ma opresc asupra vizualelor, dar a ta, e foarte buna. combinatii de rusite, ai reusit sa prinzi viata in brate, i-ai dt o forma...

mai trec. ella.

claudiu, despre comentariul tau la poezie, il vom discuta cu alta ocazie, mai amanuntit.

medeea, multumesc de trecere si de mica steluta. ma bucur ca ai surprins ideea si ti-ai expus-o in mare. dupa aceste luni de absenta, atu acorzi un vot de incredere. multumesc.

cu acelasi drag pentru amandoi....

ella...

se paote, nu situ de iosif, nu am verificat inca.. dar daca insisti... oricum, tot aia e...

\"paserei\"- cred ca de fapt e păsării.

in rest o poema vioaie, care imi aminteste incetul cu incetul de villon si regretul pentru zapezile de altadata. dar aici cred ca este vorba despre un regret mascat, si aici ma gandesc la sirul de nasteri in care e infierat omul ca binecuvantare si blestem, osciland intre materie si spirit.
destul de complicat, dar limpede pt inima.

ella

este o peozie extrem de interesanta, nu ii lipseste nimic, ba chiar ii prisoseste.

prima stofa opreste timpul in loc prea mult, te opresti excesiv acestui detaliu al pielei care se cojeste. plus ca este spus prea.. pe fata. poezia este sublim, ea trebuie sa ascundă.

\"miroase a alge descompuse printre scoici distruse sub tălpile nude\" - un vers ff bun, dar continuarea este mai slaba calitativ. este prea banala, imagini uzuale, nimic vechi sub o stralucire noua.

\"o imagine cu tine strigă din mine
o aud în timpane și muțește până să o audă și marea\"- uite inca 2 versuri bune. curat, simpu, din inima, culori vibrand.. asta este ceea ce dorim, nu?

urmeaza o noua strofa... in care te pierzi iar pana la \"pe care o iau acasă într-o cochilie\", pentru ca apoi sa te impiedici de ultimul vers care repeta in van esenta intregii poezii, distrugand farmecul acesteia.

este un act de curaj sa intru la necunoscuti in pagina, pentru ca uneori te deceptioneaza, dar la tine e o stralucire frumoasa. ai putea face ceva mai bun cu poemul asta daca ar avea mai mult mister. esti prea darnica. poetii is egoisti!

cu drag
ella

silviu dachin, daca nu stii ce e acela un haiku, mai bine nu comentezi.

djamal, de mult asteptam un haiku si acum l-am nimerit. frumos mod si subtil de a surprinde fosnetul valurilor si falfaitul aproape imperceptibil al liliecilor, forma porin care natura respira in fata mortii, ca si cum si-ar da ultima suflare, un mister bine inchegat. sublim

ella

ar fi frumaosa poezia si bine ancorata, daca ai fi renuntat la faptul ca: \"vor cică să-mi arate
cât de mult semăn
cu un copil de acum câteva
secole\" e ca o intindere inutila de apa peste o suprafata proaspat arata. ai putea incerca o... reevaluare a poeziei, pentru ca ai idei bune si e ceva ceva acolo...

cu aceeasi prietenie...

ella.

avand in vedere k primul meu comentariu a fost trimis la offtopice din ratiuni lesne de inteles..

o sa ii spus lui ionut ca dansul nu reuseste sa inteleaga pe deplin simntamintele mele poetice, nu reuseste sa inteleaga o poezie\"cuminte\" asa cum ii spune el. bucurestiul e mort intr-o stare de melancolie, sufocat de o caldura aproape nefireasca. este regretul zilelor bune si nu numai atat.

ionut, citeste mai bine poezia, si chiar daca e cuminte... nu tace!

nu am citit nici un comentariu, ca sa nu ma contaminez in parere. gabitza, frumos poem, si ma bucur ca nu te-ai razgandit in a-l posta. frumos si il simti in maduva oaselor.

\"plec la balamuc
nu știu încă dacă în vizită sau să rămân
plec să se minuneze nebunii de piciorul meu prea mic
și de mintea mea mult mai curbată ca a lor\"- versuri foarte frumoase, clare, sincere, reusesti ca viuziunea ta poetica sa fie un sentiment imbracat de multe inimi. delirez.

un discurs poetic remarcabil, o evolutie magnifica a ta gabitzu, si ce sa zic, un poem care mie personal chiar imi place. o nonșalanta a zicerii ce uimeste, avand ecou si in cele mai impietrite inimi si minti.

pops

mi-a placut poezia ca naivitate, sinceritate a iubirii, trairi profunde, rarisime. poezia ta o simt k pe o dragoste adolescentina, tanara in visarea ei. pentru asta imi place.

insa naivitatea nu trebuie sa se releve prea mult in scris, astfel poezia poate parea simpla. pentru o prima lectura la tine, nu imi pot face o parere, dar te mai urmaresc si astept texte mai bune..

emilian draga, uneori lucrurile sunt vazute pe.-. nevazute si ca sa ma explic iti voi spune ca ionut caragea isi simte din plin propria poezie( ceea ce e kiar fff bine), dar cand vine vorba de un altul... aici intervine problema. dar sa fin noi sanatosi, toate bolile isi au nasii.... eu prea putin mi-as bate capu de forma in care imi scriu cuvintele, daca asta imi transmite ceva intr-un anume fel. ai un ritm bun, imi placi si hai ca mai trec pe la tine cu comentarii adevarate caci acum am o durere cumplita de cap

ella.

pana la cimitir oricine s-ar satura de viata. eu de exemplu in fiecare seara merg in cimitir cand se inopteaza sa vad stelele. mereu am impresia k se vad mai bine de acolo. si lumanrile aprinse si liniste... una mormantala. e un sentiment ciudat pentru cei care reusesc sa il guste fara teama. si poezia ta este la fel senzatiilor si imaginilor descrise de mine mai sus. infiorator de adevarata!!!

ne mai citim... ella