Poezie
marea s-a mutat într-o cochilie
1 min lectură·
Mediu
stau la plajă
pielea se cojește
mi se duc și ultimele urme ale săruturilor tale
le îndepărtez odată cu pielea moartă
miroase a alge descompuse printre scoici distruse sub tălpile nude
întinse pe nisipul ud și înspumat de valuri
nicio adiere de vânt
e prea liniște...
prea liniște pentru un pui pierdut printre umbreluțe de soare
o imagine cu tine strigă din mine
o aud în timpane și muțește până să o audă și marea
marea, această confidentă a mea
ce mereu mi-a ascultat gândul,
pe care o iau acasă într-o cochilie
de fiecare dată când mi-e dor de tine.
054.168
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Suciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Suciu. “marea s-a mutat într-o cochilie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-suciu/poezie/1738722/marea-s-a-mutat-intr-o-cochilieComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Multumesc de trecere si de micul semn, ma bucur ca ti-au placut cele doua versuri, de altfel sunt si preferatele mele.
Cu prietenie, Diana
Cu prietenie, Diana
0
este o peozie extrem de interesanta, nu ii lipseste nimic, ba chiar ii prisoseste.
prima stofa opreste timpul in loc prea mult, te opresti excesiv acestui detaliu al pielei care se cojeste. plus ca este spus prea.. pe fata. poezia este sublim, ea trebuie sa ascundă.
\"miroase a alge descompuse printre scoici distruse sub tălpile nude\" - un vers ff bun, dar continuarea este mai slaba calitativ. este prea banala, imagini uzuale, nimic vechi sub o stralucire noua.
\"o imagine cu tine strigă din mine
o aud în timpane și muțește până să o audă și marea\"- uite inca 2 versuri bune. curat, simpu, din inima, culori vibrand.. asta este ceea ce dorim, nu?
urmeaza o noua strofa... in care te pierzi iar pana la \"pe care o iau acasă într-o cochilie\", pentru ca apoi sa te impiedici de ultimul vers care repeta in van esenta intregii poezii, distrugand farmecul acesteia.
este un act de curaj sa intru la necunoscuti in pagina, pentru ca uneori te deceptioneaza, dar la tine e o stralucire frumoasa. ai putea face ceva mai bun cu poemul asta daca ar avea mai mult mister. esti prea darnica. poetii is egoisti!
cu drag
ella
prima stofa opreste timpul in loc prea mult, te opresti excesiv acestui detaliu al pielei care se cojeste. plus ca este spus prea.. pe fata. poezia este sublim, ea trebuie sa ascundă.
\"miroase a alge descompuse printre scoici distruse sub tălpile nude\" - un vers ff bun, dar continuarea este mai slaba calitativ. este prea banala, imagini uzuale, nimic vechi sub o stralucire noua.
\"o imagine cu tine strigă din mine
o aud în timpane și muțește până să o audă și marea\"- uite inca 2 versuri bune. curat, simpu, din inima, culori vibrand.. asta este ceea ce dorim, nu?
urmeaza o noua strofa... in care te pierzi iar pana la \"pe care o iau acasă într-o cochilie\", pentru ca apoi sa te impiedici de ultimul vers care repeta in van esenta intregii poezii, distrugand farmecul acesteia.
este un act de curaj sa intru la necunoscuti in pagina, pentru ca uneori te deceptioneaza, dar la tine e o stralucire frumoasa. ai putea face ceva mai bun cu poemul asta daca ar avea mai mult mister. esti prea darnica. poetii is egoisti!
cu drag
ella
0
Multumesc de trecere si parere. Ma bucura faptul ca ma incurajezi si ca iti place poema mea. Si poate ai dreptate, poate ca sunt prea darnica, o sa incerc ceva mai egoist pe viitor. Multumesc pentru cuvintele frumoase, ma bucur ca nu te-am deceptionat si ca ai vazut o stralucire frumoasa la mine. PS: Nu sunt chiar atat de necunoscuta :P.
Te mai astept cu drag pe la mine!
Cu prietenie, Diana
Te mai astept cu drag pe la mine!
Cu prietenie, Diana
0
sa spui talpi nude e o lipsa totala de inspiratie.
a doua strofa e o descriere de clasa a opta. pur descriere, nimic poetic.
ultimele 2 strofe au ceva dar sunt slabute.
eu cred ca-n lumea asta sunt 2 tipuri de reactii pe care le avem in fata lucrurilor pe care le iubim sau de care ne este dor: ne plesneste o inspiratie de intoarcem lumea cu fundu-n sus scriind vorbind sau mai stiu eu ce facand, sau ne apucam sa zicem o chestie din asta: marea ma asculta cand mi-e dor de tine. tanana, si-am zis-o.
adica ori scrii bine ori scrii prost.
a doua strofa e o descriere de clasa a opta. pur descriere, nimic poetic.
ultimele 2 strofe au ceva dar sunt slabute.
eu cred ca-n lumea asta sunt 2 tipuri de reactii pe care le avem in fata lucrurilor pe care le iubim sau de care ne este dor: ne plesneste o inspiratie de intoarcem lumea cu fundu-n sus scriind vorbind sau mai stiu eu ce facand, sau ne apucam sa zicem o chestie din asta: marea ma asculta cand mi-e dor de tine. tanana, si-am zis-o.
adica ori scrii bine ori scrii prost.
0

mi-o\' placut aceste doua versuri, pentru care am lasat un (mic) semn.
fain
cu stima, Cornel Stefan Ghica