barba moșului

omul cu barba albastra a intrat in bucatarie acolo unde tu faci cozonacii si-a bagat degetul in aluatul dulce si tu i-ai dat peste mana acum te strange in bratze si tu cu mainile albe ii pui putzin argint pe mustatzi si pe tample
plexul tau nu e injunghiat doar apasat de inima ascutzita a mosului
craciun fericit!

lucetul poezelei reverberează cuminte, zahărul acela candel de la final m-a cucerit definitiv(nu că aș fi vreo lacomă...:))da, finalul e făcut să întregească și să prelungească oarecum poezia dându-i consistență și iz blând iernatic

Sărbători fericite, Ioana!

*atmosfera hibernala....bucataria plina de aromele imbietoare ale carnurilor, ale scortisoarei din vinul fiert cu buchet amarui ca al crizantemelor, mosul cu barba colilie in vizita la nepoata lui de peste timp, da...atmosfera de poveste cu fulgi mari de turta dulce
*sub faldurile bărbii tale albastre
zahar candel pe o sfoară de ceară
hai gusta si tu
până când lucet decembre
departe...imi place
*in fundal, renii freamata nerabdatori cornitele ciocanind in fereastra ca mosul sa nu uite ca trebuie sa scuture din barba desagii daruri pentru mari si mici
*e fain la tine, cald si se aud colinde irlandeze
*sa impletesti cununite anilor ce vor veni!

cineva dadea un raspuns, relativ credibil...
dana, katya, mircea... pentru fiecare a rasunat diferit clopotelul de la gatul renului. renul era, de fapt, o pisica satula de atatia soareci.
sa daruim si sa fim generosi, poeti. dar niciodata lucruri si fapte imprumutate.

La multi ani!

La Multi Ani si armonie! atat si este suficient...