ioan albu

apropo: zici ca vlahii spuneau despre ei ca sunt urmasii dacilor care au trecut Dunarea. Noi spunem despre noi ca suntem urmasii romanilor care au ocupat sud-estul europei. Cf teoriei tale, noi ne inselam, o mie de ani mai tarziu, cand stiintele auxiliare ale istoriei au facut atatea progrese. De ce bietii vlahi nu s-ar fi inselat si ei, n-ar fi avut si ei mitologia lor, la un mileniu de la caderea regatului lui Decebal? Ce important are ce ziceau ei despre ei? Tiganii au spus despre ei ca-s egipteni. Ungurii au spus ca-s huni (fals, dar ei, spre deosebire de tigani, chiar credeau ca se trag din huni). Si atuci?

Pentru primele atestari ale \'vlahilor\' la bizantini vezi D. Russo, Studii istorice greco-romane, 1936, editate de Aradna si Nestor Camariano.

Eu nu am spus ca \'vlahii\' nu erau traci. Am spus ca nu toti vlahii vorbeau un dialect al limbii romane, latina vulgara, protoromana sau cum vrei sa-i spui. Printre \'vlahi\' erau si latinofoni si non-latinofoni. Populatii ilyrice, stramosii albanezilor erau si ele cuprinse la inceput sub termenul \'vlah\'. Russo arata explicit cum aparitia termenilor \'vlah\' la Kekaumenos precum si in alte surse timpurii nu trebuie interpretata ca atestand existenta unei populatii straromanesti in Imperiu. \'Vlah\' a capatat acest sens mai tarziu, prin sec. XII. Isvan Vasary, in Cumans and Tatars: Oriental Military in the Pre-Ottoman Balkans, 1185-1365 arata ca si unele elemente slave erau numite \'vlahi\'. Ana Comnena vorbeste despre \'cei care duc un mod de viata nomad si care in limbajul comun sunt numiti vlahi\'. Numele primului vlah care ni s-a pastrat (chiar la Kekaumenos) este slav: Berevoi. Vezi de asemenea multe amanunte importante despre vlahi si Vlahia in surse medievale in Florin Curta si Roman Covalev (eds.) The Other Europe in the Middle Ages. Avars, Bulgars, Khazars, and Cumans. Mai sunt si alte surse de interes, numai sa ai ochi sa le citesti... Ostrogorski, Diehl, Obolenski si altii.

- titlul de rege (caesar) putea fi confirmat pe vremea aceea numai de doua autoritati: imparatul bizantin si papa catolic. fiind in razboi cu Bizantul, Ionita Asan (Caloian) a trecut la catolicism pentru a primi titlul de rege.

- geografii bizantini si chiar si cei post-bizantini practicau o terminologie arhaizanta. de exemplu, pe tatarii din Bugeac ii numeau \"sciti\" (cum face pana si Cantemir). pe valahii nord-dunareni ii numeau daci. pe cei din Moesia ii numeau moesiodaci s.a.m.d., precum Herodot un mileniu naintea lor. a fost nevoie de un alt grec pentru a scoate geografia in limba greaca din arhaismul ei; Philippidis a fost autorul \"Geografiei Romaniei\", lui ii datoram numele tarii noastre. geografia medievala in latina pastra aceleasi conventii toponimice antice. intelegi? este ca si cum eu m-as incapatana sa-i numesc pe turcii din Istanbul \"greci\" sau \"bizantini\" sau, si mai bine, \"romei\".

Pe vremea lui Kekaumenos \"mare senior si soldat\", termenul \"vlah\" desemna diverse populatii pastoresti care practicau transhumanta, nu neaparat vorbitoare ale unui dialect romanesc. termenul si-a pastrat o parte din incarcatura semantica originara in folosirea lui peiorativa, in care inseamna cioban. si aromanii, dar si mocanii traversau frecvent Dunarea cu trupele de oi, ceea ce a putut alimenta teoria lui Kekaumenos despre vlahi ca urmasi ai dacilor care au trecut Dunarea. Nu cred ca toata lumea stia asta pe vremea aceea; chiar daca ar fi asa, asta nu e proba nici unui adevar; in sec xiii toata lumea stia ca pamantul este plat. a spune \"este adevarat, deoarece toata lumea crede ca asa e\" este un sofism foarte cunoscut, se cheama argumentum ad populum.

\"Pentru ca o limba sa fie parasita si alta sa-i ia locul trebuie sa fie indeplinite anumite conditii, e vorba de un proces care presupune mai multe etape, niciuna dintre aceste etape nu poate fi arsa, orice lingvist iti poate spune ce-ti spun eu\" - uite, de asta rad eu de ma tavalesc, domnu lingbist amator, de conceptia ta penibila despre parasirea limbilor. ca nu stii nimic este evident, cred, pentru oricine s-a interesat catusi de putin relativ la etnogeneza romanilor. mai greu e de explicat cum naiba ti-a intrat in capul umplut cu tarate ca stii ceva, cand nu stii nimic. serios iti spun, balaria ta de teorie corespunde descrieii clinice a delirului. intreb inca odata: pe ce te bazezi, stimabile? eu arunc asa, la plesneala, Istoria Academiei (o, stiu bine ce ai sa zici, aia habar n-au de istorie, nu se pot compara cu matale, sunt pesemne niste complotisti care vor sa ascunda dacilor adevarul despre ei insisi etc etc). tu cu ce vii? cu stiinta ta oculta, cu invatatura ezoterica mostenita de la Ultimul Preot Dac, ca Pavel Corut, sau de la Primul Avva Dac, ca Ghelasie Gheorge? Vino cu armia ta de linvisti care nu stiu lingvistica si de istorici care n-au habar de arheologie, da-ti cartile pe fata! nu-ti mai masca ignoranta cu aroganta, ca stii bine ca prostul, pana nu-i fudul, parca nu e prost destul, cum ziceau stramosii nostri mai apropiati, nu chiar dacii. ce zici? te tine? sau iar o sa ma aburesti ca un sarlatan nebun, pseudo-pedant, colportor de balarii?

stii ce? esti amuzant. faza cu \'am sa-ti spun sursele mele cand vreau si daca vreau\' m-a dat pe spate. siiigur ca da... Densusianu, Savescu - cam de pe filiera asta vii. ca romanii n-ar fi urmasii Romei, treaca-mearga, dar ca romana n-ar fi o limba neolatina... cu argumente atat de usor de ridiculizat, precum ca \"graiul asta inca mai dainuie unde picior de roman n-a ajuns, ba chiar la distante mari de unde au ajuns romanii\"... aici nu mai esti amuzant, ci de ras.

apropo, se spune \'medievist\', nu medievalist si eu sunt nitel medievist, prietene, e drept ca nu generalist, ci mai ales cu oarecari competente in ce priveste istoria culturii sapientiale in Tarile Romane, dar tot medievist ma chem.

Credeti, stimabile, ca simpla repetare si detaliere a delirului dvs contribuie cu ceva la cresterea credibilitatii lui? Pentru tot scenariul de mai sus nu puteti produce nici o dovada. Nici izvoarele scrise, nici cele arheologice nu justifica fictiunea dvs. Nu aveti nici suficienta cunoastere a altor procese de colonizare, antice sau moderne, pentru a putea judeca prin analogie. Va bazati concluziile numai pe imaginatie, nici macar nu ganditi, numai va inchipuiti. Eu v-am intrebat: ce istoric a sustinut ce spuneti dvs si in ce lucrare? Care sunt dovezile arheologice pentru teoria dvs? Care sunt dovezile filologice? N-ati adus nici un raspuns, mi-ati repetat balaria dvs de scenariu tracomaniac, demna de filmele cu Conan.

Apropo, oamenii din Transilvania si cei din Timoc spun cumva ca vorbesc limba dacilor??? Care dintre ei, cei din spitalele de boli mintale? Si de cand spun ei ca-s urmasii dacilor? Prietene, cautarea originilor e o meteahna moderna, nici vorba ca poporul sa fi pastrat memoria descendetei din daci! Ar fi si bizar ca scoboratorii dacilor sa se numeasca pe sine romani, de la romanus, cand ei stiu ca-s urmasii dacilor! Numai daca poporul nu e cunoscator si al teoriei dvs de ultima ora, dupa care latinii erau tot traci.

Hai sa va mai pun o intrebare, poate reusiti sa va imaginati raspunsul si la aceasta. Cum se face ca, din cele 7-10 milioane de daci baza demografica a statelor medievale romanesti era atat de slaba? Oastea cea mare a tarii in vremea lui Stefan cel Mare ajungea la 50.000 oameni (unii istorici spun ca si cifra asta este exagerata). Oastea cea mare cuprindea pe toti cei capabili de a manui o arma, de la 14 la 50 de ani. Reprezenta cel putin un sfert din totalul populatiei. Hai sa fiu generos, sa spun o sesime. Rezulta ca totalul populatiei moldovene, pe vremea bataliei de la Vaslui, era cu generozitate de vreo 300.000 de oameni. Cati oameni va fi avut Moldova in urma cu un secol si ceva, pe vremea descalecatelor? Presupunand o proportie egala intre barbati si femei si atribuind fiecarei familii numai trei copii care sa ajunga la maturitate (ceea ce e foarte putin), se ajunge la concluzia urmatoare: in 1347, la descalecarea lui Dragos, Moldova nu numara nici macar 20.000 de locuitori! Cum se explica asta, daca, asa cum sustineti, cu un mileniu si jumate inainte existau atatea milioane de daci? Dacii astia tre\' sa fi fost dati dracului: probabil ca noaptea se tranformau in lupi si dormeau in padure, de aia vreme de un mileniu n-avem aproape nici o dovada materiala a persistentei lor pe aceste meleaguri! De aia dam numai peste asezari slave, peste necropole cumane etc. Se vor fi rugat tot lui Zalmoxes si Gebeleisis, de aia urmele de crestinism sunt atat de putine la nord de Dunare.

Imi vorbiti de Hadeu si de atacurile lui contra Scolii Ardelene ca si cum ar fi mare branza. Hasdeu e vinovat de multe falsuri istorice, \'istoria\' lui era un amestec de galimatias filologic suspect si imaginatie romantica. Broda o poveste pe care o impana apoi cu sofisme filologice, cu o bolboroseala linvistica neverificabila in epoca si neverificata de atunci, si pleca la atac cu brodeala lui contra opiniilor celor pe care nu ii suporta personal. Totul pentru a convinge spectatorul ignar ca el are dreptate si nu, e.g., Maiorescu. Hasdeu n-a ezitat sa falsifice istoria atunci cand istoria falsa dadea castig de cauza argumentului sau.

Pai nici viata galilor nu s-a schimbat prea mult, nici a ibericilor si totusi s-au romanizat. Vorbiti despre \'parasirea\' celeilalte limbi ca si cum traco-dacii ar fi spus: bai, ia hai sa vorbim incepand de maine o limba noua! Evident ca nu s-a intamplat asa.

In primul rand, nu exista dovezi clare ca \'tracii\' ar fi fost un singur popor. Herodot vorbeste despre tracica fiind cei mai numerosi dupa inzi. \'Inzii\' nu erau un popor acum doua milenii si jumatate; nu exista unitatea lingvistica, nici politica, diferentele culturale erau foarte mari intre sud si nord etc. Inzii nu erau nici macar o confederatie de popoare, ci doar o familie de popoare. Nu exista nici un temei pentru a sustine altceva despre traci (multi istorici adopta, de fapt, pozitia asta). In plus, daca dacii faceau parte din aceasta familie, se pare totusi ca ei vorbeau o limba diferita de restul tracilor, din putinul pe care il stim despre limbile atat ale dacilor cat si ale tracilor sudici. Mai departe, nu exista dovezi nici macar in sprijinul unitatii lingvistice a dacilor insisi. Un argument indirect ar putea fi centralizarea reusita de Burebista. Un contra-argument este disolutia statului lui Burebista dupa moartea acestuia. Statul lui Burebista putea foarte bine sa fie un regat plurilingvistic, multietnic. Limbile trace s-au pierdut datorita faptului ca latina vulgara a devenit lingua franca. Un fenomen similar se intampla in Africa francofona si s-a intamplat in zone geografic izolate, precum Haiti, unde populatia africana (de provenienta etnica multipla, vorbind initial multe limbi) a fost francizata, iar dupa plecarea francezilor a ramas in urma lor nu franceza, ci creola, echivalentul latinei populare.

Odata cu includerea in imperiu s-a schimbat ceva in modul de viata al tracilor. Economia lor a fost integrata in economia imperiului, produsele lor au intrat pe piata romana, mediteraneeana. S-au dezvoltat relatiile de schimb, s-au deschis noi rute economice. Toate acestea au contribuit la impunerea latinei vulgare ca limba \'internationala\'. Spatiul romanesc a ramas legat de spatiul sud-dunarean si dupa retragerea aureliana. Vreme de sute de ani relatiile economice cu sudul au continuat, miscarile de populatie nu au incetat. Exista migartii documentate de la sud la nord, mai tarzii, precum cea a bulgarilor pavlichieni. Inaintea lor bogumilii trebuie sa fi cautat scaparea de persecutii la nordul Dunarii. Nu exista nici un motiv sa credem ca cei persecutati in primul mileniu n-ar fi trecut la randul lor dunarea pentu a-si scapa pielea. Dupa cum trecerea la sudul Dunarii pare o optiune fireasca a oamenilor de la ses, lipsiti de protectie naturala, fara o organizare militara performana, in fata atacurilor barbare. Toate acestea au condus la raspandirea latinei vulgare. In sud stapanirea romana a durat mult mai mult ca in nord. Legionari din toate colturile imperiului veneau acolo. Legionari are vorbeau latina vulgara; ai caror copii vorbeau latina vulgara ca limba materna. Familiile mixte care au trebuit sa se formeze aveau copii a caror limba materna era latina vulgara, daca mama vorbea aceasta limba. E un fenomen sociologic bine cunoscut, acela ca mama impune de obicei \'identitatea\' copilului (de aceea la evrei se considera evreu cel cu mama evreica). In acest fel, vreme de sute de ani, latina vulgara (in continua evolutie) a devenit limba materna majoritara. Iata cum s-au pierdut limbile aboriginale.

Picarda, ca sa iau un exemplu recent, este o limba belgo-romana, vorbita in nordul Frantei si intr-o parte a Walloniei. In sudul Picardiei, apropiat de regiunea franciliana, aceasta limba a incetat de a mai fi limba materna. E vorbita ca a doua limba, cea materna fiind franceza. Nimic din modul de viata al picarzilor nu s-a schimbat intr-un grad mai mare decat s-a schimbat ceva in modul de viata al francilienilor (ne mai vorbind de faptul ca nici nu existau diferente semnificative intre cele doua moduri de viata). Cu toate acestea, limba picarda e parasita. Procesul a inceput de vreo 2-3 generatii si va fi complet in inca vreo 2. Chiar si in zonele in care picarda a ramas limba materna, nu mai este picarda propriu-zisa, ci un patois cu influente picarde, un français populaire. Iar vorbitorilor nativi ai acestui patois le este rusine ca ei nu vorbesc franceza literara.

Cam asa s-a petrecut romanizarea, in linii mari. Iar procesul a durat foarte mult timp, cel putin pana prin sec 7-8. Mai trebuie remarcat un lucru. Popoarele vestice, romanizate, si-au luat totusi numele barbarilor care le-au cucerit: francezii, pe cel al francilor, lombarzii pe cei ai longobarzilor etc. poporul român e singuril care a pastrat in etnonimul sau amintirea descendentei romane; el nu si-a luat numele nici de la geografie, ca spaniolii sau italienii, nici de la barbari, ca fancezii, ci s-au considerat tot timpul romani. Provenind din Imperiul Roman.

cred ca numai un psihiatru m-ar putea face sa inteleg de ce sunt unii tracomani. cate complexe de inferioritate, cata ura de sine trebuie sa ai, ca sa sfidezi orice principiu stiintific si sa explici necunoscutul prin necunoscut! a sustine ca, in cazul etnogenezei romanesti, nu e vorba de nici un proces de romanizare, e o tampenie despre care nu merita nici macar sa se discute.

citit bibliografia, re-citit, legatura cu produsele exportate e atat de subtire incat aproape ca nu exista.

Aveam cele ce spuneti acum vreo 13 ani, cand am scris textul, pe care l-am regasit recent prin niste hartoage. De atunci ma tem ca am regresat si am pierdut je ne sais quoi-ul. A fost o tranzitie fara capat, o devenire intru devenire, cum spuena Noica. Va multumesc pentru lectura si reactie.

cu semnificantu ma-mpac foarte bine, dar la nivelul semnificatului ma intreb daca tre sa confund eul auctorial cu eul empiric sau nu.

sunt trist pentru disparitia Luanei Zosmer, cand am vazut subtitlul am crezut ca e o gluma. pentru doritori, un link unde se pot gasi doua volume ale Luanei: http://www.equivalences.org/archives/index-prose.html

Nu stiu de ce (de fapt stiu, dar nu zic) din cand in cand in mintea mea se naste intrebarea \'ce o mai fi facand Elena Albu?\'. Si atunci intru iute pe agonia si caut. Daca nu gasesc nimic, ma intristez, daca gasec ceva, simt un fel de usurare, ma linistesc: exista, lucrurile sunt cum trebuie sa fie. Data asta am gasit falsele recunoasteri, mi-au placut toate. recunosc.

bun, si?? ati dat 3 citate mari din textul lui Manolescu - ca si cum ele graiesc de la sine - si sugerati insidios ca sunt prostii cat casa. dvs stiti sa exprimati idei in mod clar? sau va place numai ironia obscura care ar trebui sa persuadeze cititorul de inteligenta & profunzimea ezoterica a textelor dvs?

bine ca ai supravietuit! patru ani dupa asta postezi o personala pe site, prilej sa mai schimbam si noi doua vorbe, in asteptarea unor texte mai valoroase din punct de vedere literar. sanatate sa fie!

diacriticele lipsa.

sa vad semnele aprecierii domniilor voastre cand am intrat pe internet, dupa ceva vreme de absenta. Va multumesc.

treaba-i clara. sunteti pe dinafara. n-ati priceput nimic. \"ceas lichefiat...\" - nu e \"ceas lichefiat\", nici \"ceas lichefiat!\", ca sa nu mai vorbim de \"ceas lichefiat;\". nu! e \"ceas lichefiat...\". sa luam bine seama... sa vedem cum punctele de suspensie sunt manifestarile exterioare -contractate pana la implozia grafica- ale cratimelor interioare care marcheaza ritmul acelor unui ceasornic invizibil batand pulsul poemului: \"ceas li-che-fi-at...\"... intelegeti? adica tic-tac-tic-tac... caci in mod necesar, orice vers despre ceas trebuie sa faca el insusi ca ceasul... iata, deci, cata sugestie, ce splendida lectie de poezie moderna... sa mergem mai departe: \"venele curg\". ai crede, poate, cititorule, ca te afli in fata unei ineptii sau poate, de esti mai sever, a unei tampenii. aici te inseli, stimate cititor. in realitate poetul iti livreaza un antidot instantaneu pentru discursivitate, te impiedica la timp sa cazi in primejdia de moarte a rationalizarii! taci tu, ratiune, natura imbecila, pare a spune poetul, odata cu Pascal. \"venele curg\", \"curg\", iata sugestia principala - fluenta, fluxul, procesualitatea, actualitatea heraclitica, iata materia poeziei; or, stiut este ca numai ratiunea introduce cezuri arbitrare in acest flux, numai ratiunea falsifica relatia de natura emotionala, intuitiva, care exista intre poet si lume. de aici, necesitatea de a suspenda ratiunea si justificarea judicioasa a versului al doilea. in fine, ultimul vers plonjeaza cititorul intr-o durata pura, intr-un timp poetic necorupt, care este insasi viata poeziei: \"secunde vii...\". caci functia poeziei este tocmai scoaterea cititorului din eul sau contingent in care este prizonierul unei durate psihologice, cu punct terminus obligatoriu moartea si inserarea lui intr-un inglobant, in care el nu este supus schimbarii, prihanirii, ci este el insusi o devenire, la modul ca devenirea pura, nonvectoriala, este insasi viata cititorului de poezie; ca si a autorului poeziei. de remarcat din nou punctele de suspensie care arata intocmai cum se succed clipitele duratei pure: una, si inca una, si inca una...de aceea, deci, textul merita recomandat iar eu adresez toate felicitarile mele editorului care a descoperit aceasta perla.

multumesc pentru atentie. acest text este o tesatura intrareferentiala si trebuie citit cum l-ai citit tu, la nivelul semnificantului.

Vad tarziu comentariul. Iti multumesc mult.