Poezie
expirarea bătrânului
1 min lectură·
Mediu
într-o zi bătrânul mort se ridică de pe bălegar
din groapa lui de troglodit
noi eram tot acolo nu-l mai admiram
trecusem de mult de vremea emoțiilor formatoare
acum doar ne răsfățam reciproc spunându-ne că suntem geniali
bătrânul era tot el stând pe marginea gropii
tremura tot la fel iși ținea bine chitanța
aia a lui de bătrân care îi dădea dreptul la înțelepciune
bătrânul avea un ilic vechi pe el concrescut
cu mușchi și neuroni sângerii exteriori realității
noi continuam să fim ingenui pe acolo pe unde puteam si noi
ne dezbrăcam de haine ne priveam adânc
rupeam foile cărților una câte una uneori chiar
și două din sadismele de copii încă nedepășite
ne plăcea încă nu ne-am fi plictisit rulau filme
de toate genurile la cinematograful din vecinătate
ne mai încălzeam oasele câte o vreme
bătrânul tăcea și se decolora încetul cu încetul
devenea tot mai spălăcit și mai tânăr
043.745
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioan albu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
ioan albu. “expirarea bătrânului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-albu/poezie/220471/expirarea-batranuluiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPExistă texte recomandate mult sub valoarea celui prezent și meritoriu. Text de meditație și reculegere.
0
MRmă zgâiesc mucalit și văd și eu că ți-a ieșit tabloul. Cu atât mai mult cu cât n-ai folosit prea multe culori: destul gri, puțin sepia, ceva mușchi, cumva realitate... Aici, suficient pentru a ieși ceva sugestiv. Iar chestia cu chitanța de înțelepciune aproape înghețată în mâna bătrânului m-a făcut să zâmbesc, m-a dat gata
amical,
amical,
0
IAoameni buni, poemul pleacă de la un text al lui Gellu Naum, de altminteri celebru, \"bătrânul ședea mort\". el nu are legătură tematică cu ce scrie naum, are propria lui temă de tratat, propriul drum, dar trebuie înțeles oarecum în prelungirea textului naumian, la care se referă în permanență, de la care ia pentru a se referi sintagme întregi (precum cea cu chitanța),folosindu-le ca pietre în construcția unui alt edificiu. o parte din aprecierile voastre i se cuvin maestrului Naum.
0
Dar poate că până la urmă contează deliciul lecturii, momentele de suspans pe care mi le-ați oferit (\"bătrânul mort se ridică de pe bălegar\"!!!, \"trecusem de vremea emoțiilor formatoare\", \"chitanța care îi dădea dreptul la înțelepciune\", \"tăcea și se decolora încetul cu încetul\", \"tot mai spălăcit și mai tânăr\"). Terifiant, juvenil, grav și totodată ludic, un calm isteric.