Poezie
elegie cu muci
1 min lectură·
Mediu
ce muci frumoși aveam pe vremea aia...
cum se lipeau pe cărți și pe caiete!
ce greu ieșeau din hainele cu pete
pe care le spăla plângând mamaia...
îmi întindeam din nas în soare mucii
ca doi fantastici colți de porc mistreț
și scormoneam cu dânșii prin nutreț
pe sub alunii unde cântă cucii
făceam din muci biluțe săltărețe
și mă jucam cu ele prin pădure
cătând afine, mere pădurețe
- și mă jucam cu ele-n rugi de mure
de mult trecute-s vremurile alea
când muci aveam de om voinic de munte...
muci nu mai am, mi-s pletele cărunte
și nasul când mi-l mulg m-apucă jalea...
01811992
0

incarcata cu prinos
de-a secretiilor plaga
ce ma faceau un mucos?
p.s.
m-am delectat citind elegia