GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Sunt mai multe poeme aici, primul dintre ele având caracter programatic.
Referitor la primul text, găsesc acolo idei cu care sunt aproape totalmente de acord, fiindcă sunt verificate atât prin evoluția artei, cât și prin existența în lume.
Celelalte poeme sunt bune, nu uzează de aceleași mijloace, prin urmare, se evită monotonia. Poate sunt, doar unele dintre ele, cam prolixe, însă, respect maniera de a scrie a autorului. Ceea ce am sesizat este că se evită, pe cât se poate, abuzul de intertextualitate, iar acolo unde aceasta e prezentă se topește în „trupul” textului.
Sunt mai multe erori de redactare, cele mai multe în ultima secvență, dar se pot corecta.
Mi-au plăcut textele în primul rând pentru conținutul sensibil, nu pentru vreo expresie poetică nemaipomenită.
Referitor la primul text, găsesc acolo idei cu care sunt aproape totalmente de acord, fiindcă sunt verificate atât prin evoluția artei, cât și prin existența în lume.
Celelalte poeme sunt bune, nu uzează de aceleași mijloace, prin urmare, se evită monotonia. Poate sunt, doar unele dintre ele, cam prolixe, însă, respect maniera de a scrie a autorului. Ceea ce am sesizat este că se evită, pe cât se poate, abuzul de intertextualitate, iar acolo unde aceasta e prezentă se topește în „trupul” textului.
Sunt mai multe erori de redactare, cele mai multe în ultima secvență, dar se pot corecta.
Mi-au plăcut textele în primul rând pentru conținutul sensibil, nu pentru vreo expresie poetică nemaipomenită.
Pe textul:
„tu mă poți face din pierdere" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextSă începem cu prozodia! Mai există abateri de la măsura versurilor, atât în strofa I, cât și în a treia, însă ritmul păcătuiește cel mai mult în prima strofă, unde este și cacofonia aceea răpitoare a melosului („ecouri de zinc cad”).
S-a zis că e romantism (ca stare de spirit, adaug eu, dar și prin structuri lirice vetuste, pe care nu le mai enumăr, sunt vizibile). Totuși, în ciuda acestor structuri învechite, cu epitete plasticizante deja epuizate, textul are farmecul său, venit parcă dintr-o ingenuitate a trăirilor și invocațiilor. Cumva, o iubire mitică, rescrisă într-un cadru foarte apropiat de cel primordial. De aici cred că vin și sonoritățile, nu dintr-o aparentă beție de cuvinte.
S-a zis că e romantism (ca stare de spirit, adaug eu, dar și prin structuri lirice vetuste, pe care nu le mai enumăr, sunt vizibile). Totuși, în ciuda acestor structuri învechite, cu epitete plasticizante deja epuizate, textul are farmecul său, venit parcă dintr-o ingenuitate a trăirilor și invocațiilor. Cumva, o iubire mitică, rescrisă într-un cadru foarte apropiat de cel primordial. De aici cred că vin și sonoritățile, nu dintr-o aparentă beție de cuvinte.
Pe textul:
„ploaie de toamnă" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextPunem absențe, note, de mai multe ori cu cerneală albastră. Cea roșie, la sfârșit de an. De înjurături, iți dai seama când te îneci la masă!
Pe textul:
„Ghicitoare 555" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextAm vrut să spun de la început: cerneala.
Pe textul:
„Ghicitoare 555" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextPosibil, nuanță. Dacă aș desluși sensul ultimului vers, poate-poate aș ghici.
Mă las, deocamdată, păgubaș. Să vină specialiștii!
Mă las, deocamdată, păgubaș. Să vină specialiștii!
Pe textul:
„Ghicitoare 555" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextBine, Viorele, ești autentic, nu mai zic nimic! N-am spus că a scris cineva chiar așa, ci e clișeu fiindcă ține de o modă (l-am întâlnit foarte multe și pe site, nu în forma asta).
Despre stil? Mi-e greu să zic. Dar dacă zici că ești autentic, nu mai zic nimic.
Nu înțelege că aș da lecții, dimpotrivă, și eu mai am multe de învățat.
Acum, poate ai înțeles de ce nu mai comentez pe aici. Tu erai printre oamenii lipsiți de suficiență, dar...
Oricum, n-am zis că e un text rău sau că nu și-ar fi meritat recomandarea.
Despre stil? Mi-e greu să zic. Dar dacă zici că ești autentic, nu mai zic nimic.
Nu înțelege că aș da lecții, dimpotrivă, și eu mai am multe de învățat.
Acum, poate ai înțeles de ce nu mai comentez pe aici. Tu erai printre oamenii lipsiți de suficiență, dar...
Oricum, n-am zis că e un text rău sau că nu și-ar fi meritat recomandarea.
Pe textul:
„leac de rouă" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextE un text sensibil, într-adevăr. În ultimele două versuri, nu-mi place reluarea aceluiași substantiv, chiar dacă am înțeles, cumva, care ar fi ideea. Asta cu scoaterea/păstrarea inimilor, adesea în pahar/e, e un clișeu postmodern care nu mi-a plăcut niciodată. Oricum, este bună paralela între inimile într-un pahar, apoi în pahare separate, chiar dacă nu e ceva nou.
Oricum, se mai limpezesc apele creatoare și cred că vei ajunge și la momentul când vei spune ceea ce simți și gândești într-un stil doar al tău.
Succes!
Oricum, se mai limpezesc apele creatoare și cred că vei ajunge și la momentul când vei spune ceea ce simți și gândești într-un stil doar al tău.
Succes!
Pe textul:
„leac de rouă" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextAcesta mi se pare cel mai sclipitor gând din textul de aici: „timpul[...]//se măsoară în clipele care trec/de la un gând la altul”.
Textul mi se pare corect structurat, însă, limbajul pare prea monoton, nu surprinde aproape deloc. Oricum, față de obscuritatea limbajului din unele texte ale autorului, aici nimic nu este așa, nici măcar ermetic (nu înseamnă că ermetismul ar fi ceva rău; obscuritatea, da). În plus, maniera reflexivă este adecvată, atinge și coardele sensibiloase.
Textul mi se pare corect structurat, însă, limbajul pare prea monoton, nu surprinde aproape deloc. Oricum, față de obscuritatea limbajului din unele texte ale autorului, aici nimic nu este așa, nici măcar ermetic (nu înseamnă că ermetismul ar fi ceva rău; obscuritatea, da). În plus, maniera reflexivă este adecvată, atinge și coardele sensibiloase.
Pe textul:
„pas în iarnă" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextNu, eu te-am prins că n-ai corectat!
Pe textul:
„Bijutierul și bijuteria" de Emilian Lican
0 suflu
ContextDeschid șirul răspunsurilor. Chiar dacă n-am meditat mult, zic, la plesneală, că-i ghicitoarea.
Pe textul:
„Ghicitoare 555" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextAm plecat de la ultimul indiciu, cel cu operațiile aritmetice, apoi am găsit factorii naturali și pe cei poștali (care nu știu ce căutau pe baltă!). Ceea ce ai spus la 3 nu-mi venea în minte.
Pe textul:
„Ghicitoare 553" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextCă e valabil și pentru Cetățeanul turmentat, care fusese "împărțitor la postie". Glumesc, desigur.
Pe textul:
„Ghicitoare 553" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextIlie, da, m-am bazat și pe vizual, dar și pe altceva. Mulțumesc!
Bogdane, se vede că n-am mai scris de ceva timp sonete. Unii spun că Minulescu e poet minor, dar cred că are și el profunzimea sa în versuri, nu-i un simplu muzicant după ureche. Mulțumesc!
Emiliane, îți mulțumesc pentru semnul de lectură!
Bogdane, se vede că n-am mai scris de ceva timp sonete. Unii spun că Minulescu e poet minor, dar cred că are și el profunzimea sa în versuri, nu-i un simplu muzicant după ureche. Mulțumesc!
Emiliane, îți mulțumesc pentru semnul de lectură!
Pe textul:
„Într-o expoziție unde vedete erau niște frunze de toamnă sătule de vendeta unui vânt trecător" de George Pașa
0 suflu
ContextCine oare, cine oare? E "liderul generației douămiiste". Poartă numele unui fost domnitor al Țării Românești. Nu spun numele, doar am mai venit cu două indicii.
Pe textul:
„Exercitiu de descrețire" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextAm văzut că e publicitate, iar pe cei doi din reclamă îi recunoscusem. Trimiterea la comic era legată de ceea ce spusesem mai înainte. Credeam că e onirism al viziunii, nu chiar un vis.
Pe textul:
„Nikita Mihalkov trimite soldaților ruși de pe frontul din Ucraina cărți cu poezii și urechi găurite de serval" de Bogdan Geana
0 suflu
Context