GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
E un text în linia celor scrise de tine pe cele mai frecvente dintre teme: dragostea, relația cu Dumnezeu, moartea ca o continuare a vieții. Și totuși, în ciuda sensibilității de netăgăduit, linia aceasta a textului are și unele sincope: locuri comune („Strălucește soare peste albul pământului se topesc cărări”), o comparație cam forțată („dragostea să intre în noi ca un sâmbure înjunghiat”). Dacă mă gândeam și la tema morții, m-am referit, în special, la imaginea „pândesc dragostea cum șterge din lacrimi fostului mare abator alb”.
Ca atmosferă de ansamblu, textul oricum mi se pare unul dintre cele mai reușite din concurs. Dar, stați, că n-a postat Leo!
Presupunând că ai și simțul umorului, arunc și un bulgăre mai răutăcios (dar nu periculos): aș fi încântat să poți scrie și altfel, eventual și sarcastic (ce e drept, parcă ai mai scris așa pe ici, pe colo), fiindcă stilul ăsta dulce îngeresc poate aduce cu acela al unei domnișoare de „pansion” (și nu e cazul).
Păzea, că vine bulgărele!
Ca atmosferă de ansamblu, textul oricum mi se pare unul dintre cele mai reușite din concurs. Dar, stați, că n-a postat Leo!
Presupunând că ai și simțul umorului, arunc și un bulgăre mai răutăcios (dar nu periculos): aș fi încântat să poți scrie și altfel, eventual și sarcastic (ce e drept, parcă ai mai scris așa pe ici, pe colo), fiindcă stilul ăsta dulce îngeresc poate aduce cu acela al unei domnișoare de „pansion” (și nu e cazul).
Păzea, că vine bulgărele!
Pe textul:
„MB1 Stai că ninge" de Antonia-Luiza Zavalic
Recomandat0 suflu
ContextÎmi place textul că nu e cu zurgălăi, melodii după ureche, dulcegării stilistice, n-are nici alură machistă, nici măcar masochistă, nici nu ia naștere dintr-o artă combinatorie la care se tinde prin poezia creată ce computer etc.
Acum să spun ce are pe placul meu: o viziune sarcastică, aceasta impresionându-mă în ceea ce citesc în mod curent, fie că e proză, fie că e poezie. Nu dau nume de autori, că sunt foarte mulți.
Ce nu îmi place: prima strofă, în care epatezi cam mult (nu înseamnă că nu are sens); faptul că folosești cam multe „cârje” textuale. Nu e o idee fixă la mine, dar cred că trebuie să depășim faza aceasta a intertextului. Cum? Să inventăm sau să reinventăm altceva. Deocamdată, nici eu nu știu ce anume. Vom trăi și vom vedea, cum spun bătrânii.
Cum, necum, fie că am zis și de rău, „bulgătropul” am zvârlit, varza am înzdrăvenit. (!)
Acum să spun ce are pe placul meu: o viziune sarcastică, aceasta impresionându-mă în ceea ce citesc în mod curent, fie că e proză, fie că e poezie. Nu dau nume de autori, că sunt foarte mulți.
Ce nu îmi place: prima strofă, în care epatezi cam mult (nu înseamnă că nu are sens); faptul că folosești cam multe „cârje” textuale. Nu e o idee fixă la mine, dar cred că trebuie să depășim faza aceasta a intertextului. Cum? Să inventăm sau să reinventăm altceva. Deocamdată, nici eu nu știu ce anume. Vom trăi și vom vedea, cum spun bătrânii.
Cum, necum, fie că am zis și de rău, „bulgătropul” am zvârlit, varza am înzdrăvenit. (!)
Pe textul:
„MB1 - Stai că ninge" de Bogdan Geana
Recomandat0 suflu
ContextO poezie tristă, dar cu unele unde luminoase. Tuturor ni se întâmplă să ne gândim la „cei care s-au dus după moarte/și nu s-au mai întors”. Ne ducem viața de Sisif până la capăt, că așa ne e datul. Și totuși, minunile au și ele înțeles, ca sfântul pe care îl sărbătorim astăzi și sub protecția căruia ne aflăm. Ziua aceasta care preia barba sfântului e și ea minunată. Măcar prin aceea că ființa de abur rămâne, dincolo de profanul desacralizat.
Mi-a plăcut textul, dincolo de tristețea sa. Are imagini de o simplitate complexă, dacă mi se permite acest paradox. Important este să încerci să scrii cât mai divers (știu că ți-am mai zis asta), sigur, păstrând liniile tale conceptuale și ceea ce te definește ca ființă creatoare.
Mi-a plăcut textul, dincolo de tristețea sa. Are imagini de o simplitate complexă, dacă mi se permite acest paradox. Important este să încerci să scrii cât mai divers (știu că ți-am mai zis asta), sigur, păstrând liniile tale conceptuale și ceea ce te definește ca ființă creatoare.
Pe textul:
„poem de iarnă fără tine" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextAm rezonat cu primele șase versuri, mai clasice, sensibile, fără întortocherile sintactice pe care le-am mai întâlnit în unele dintre sonetele tale. Celelalte versuri pot să fie și ele bune, dar nu rezonez eu cu ele. Puțin, e drept, rezonez cu ultima strofă.
Nu sunt probleme cu prozodia. În general, o stăpânești bine.
Nu sunt probleme cu prozodia. În general, o stăpânești bine.
Pe textul:
„În lacrima de mamă-s patimi pure" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextȘi totuși, cu scuzele de rigoare pentru interpretarea aceasta, de care nu mă dezic. Am recitit mai cu atenție titlul (mă mie că am trecut așa ușor peste el) și văd că subiectul textului ar putea fi unul în care ficțiunea nu eludează realul, adică o tragedie evitată . Totuși, ficționalul, ca în orice text poetic, a primat în analiza mea.
Pe textul:
„din punctul meu de vedere, efectiv am fi putut muri acolo și atunci" de Bogdan Geana
0 suflu1
ContextImaginea asta din incipit, „sper să ți se vadă licuricii de la cota minus 2544”, ca un fel de reflectare a vârfului Moldoveanu în adâncuri, mă trimite - nu întâmplător, la o vorbă mult mai simplă din popor (de fapt, un fel de blestem): „Du-te în fundul pământului!”
Poate spun prostii, însă, văd aici un fel de femeie poezie, la fel ca la N. Stănescu, spre exemplu. Asta numai dacă mă gândesc la „victima benevolă”, un fel de „bărbat-dagheroptip” care „descompune și recompune” obiectul adorației, într-un fel de cameră obscură, astfel încât imaginea reflectată să străbată de acolo, de la „douăzeci de mii de leghe sub mări”. Iar omul-spoiler” ar putea să o ajute să zboare de acolo de unde spuneam. Glumesc, dar nu prea.
Mi-a plăcut textul acesta și îl rog pe autor și pe colegii mei să mă ierte dacă am dat cu „gălbioara de la Moara” după el (textul).
Poate spun prostii, însă, văd aici un fel de femeie poezie, la fel ca la N. Stănescu, spre exemplu. Asta numai dacă mă gândesc la „victima benevolă”, un fel de „bărbat-dagheroptip” care „descompune și recompune” obiectul adorației, într-un fel de cameră obscură, astfel încât imaginea reflectată să străbată de acolo, de la „douăzeci de mii de leghe sub mări”. Iar omul-spoiler” ar putea să o ajute să zboare de acolo de unde spuneam. Glumesc, dar nu prea.
Mi-a plăcut textul acesta și îl rog pe autor și pe colegii mei să mă ierte dacă am dat cu „gălbioara de la Moara” după el (textul).
Pe textul:
„din punctul meu de vedere, efectiv am fi putut muri acolo și atunci" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextAi scris: „așează-ți versurile încojurul capului”. Cred că ai vrut să scrii „înconjurul capului” sai, mai degrabă, „în jurul capului”.
Pe textul:
„Consacrat. " de Poșircă Răzvan Adrian
Recomandat0 suflu
ContextEste aici un text scris din tot sufletul care se mistuie pe sine întru dăruirea de sine. Conține și toată durerea și sarcasmul tinereții care se simte dată deoparte de „liderii consacrați” întru slăvirea unui curent care nu poate fi stăvilit. (Glumesc, desigur.) Îmi place spiritul polemic de aici. Nu mă simt atins, fiindcă de îmi mai fac veacul pe aici este că nu sufăr nicidecum de iluzia vreunei „consacrări” în arta șlefuirii nimicului.
Sigur, textul are și o imagistică și o ideatică pe care nu ai cum să o eludezi, mai ales că aici nu se scrie după rețete (în general, cam în tot ceea ce am citit în pagina autorului nu există asemenea semne) și, fapt demn de remarcat, nu e utilizează un vocabular neobișnuit, contează arta combinatorie, spontană oarecum, fără a fragiliza conținutul. Nu lipsesc nici jocurile textuale și o ușoară epatare.
Ca să ieșim puțin din atmosfera ușor pesimistă a textului, gândindu-mă la final, i-aș zice autorului că noul Procust face și el ce poate, să nu-l ia prea mult în seamă.
Mult succes! Te așteptăm pe viitor cu inovații poetice, fără a uita, desigur, de predecesori, fiindcă fără ei n-am fi nimic.
Sigur, textul are și o imagistică și o ideatică pe care nu ai cum să o eludezi, mai ales că aici nu se scrie după rețete (în general, cam în tot ceea ce am citit în pagina autorului nu există asemenea semne) și, fapt demn de remarcat, nu e utilizează un vocabular neobișnuit, contează arta combinatorie, spontană oarecum, fără a fragiliza conținutul. Nu lipsesc nici jocurile textuale și o ușoară epatare.
Ca să ieșim puțin din atmosfera ușor pesimistă a textului, gândindu-mă la final, i-aș zice autorului că noul Procust face și el ce poate, să nu-l ia prea mult în seamă.
Mult succes! Te așteptăm pe viitor cu inovații poetice, fără a uita, desigur, de predecesori, fiindcă fără ei n-am fi nimic.
Pe textul:
„Consacrat. " de Poșircă Răzvan Adrian
Recomandat0 suflu
ContextFiind unul dintre cei ce atrași de textele acestea esențializate (dar, nu numai de ele, ci și de cele ample), nu pot să nu remarc aici bogăția de idei și sensibilitatea concentrate în acest cristal de strălucirea opalului.
Să te împarți sufletul, să dai căldură altora să le ajungă pentru mii de vieți, să topești gheața din oameni dându-le elixirul durerilor și al singurătății proprii - cam așa aș concentra ceea ce spui tu, desigur, nu la fel de frumos. Și toate lucrurile sunt văzute prin ochii tăi, mai frumoase în subiectivitatea lor; mai reci, sub zăpada rațiunii.
Mă bucur să te recitesc, Antonia!
P. s. Hai și tu la Marea bulgăreală!
Să te împarți sufletul, să dai căldură altora să le ajungă pentru mii de vieți, să topești gheața din oameni dându-le elixirul durerilor și al singurătății proprii - cam așa aș concentra ceea ce spui tu, desigur, nu la fel de frumos. Și toate lucrurile sunt văzute prin ochii tăi, mai frumoase în subiectivitatea lor; mai reci, sub zăpada rațiunii.
Mă bucur să te recitesc, Antonia!
P. s. Hai și tu la Marea bulgăreală!
Pe textul:
„Când umblam prin frig cu o inimă jumătate" de Antonia-Luiza Zavalic
Recomandat0 suflu
ContextTextul a fost recomandat de Bogdan Geană pe 22 septembrie. Am văzut asta de mai mult, dr n-am zis nimic. Bănuiam că este o eroare tehnică. Nu țin neapărat la recomandări, dar, dacă editorul are timp să o reașeze pe cerul Agoniei...
Mulțumesc anticipat!
Mulțumesc anticipat!
Pe textul:
„O așteptare și o absență, deloc beckettiene, sub Copacul imaginar" de George Pașa
Recomandat0 suflu1
ContextIar uitai lumina pe drum!
Pe textul:
„Clasament final pe echipe MAREA BULGĂREALĂ !!!" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextBogdane, eu am așteptat să văd dacă am inspirație să scriu ceva, apoi m-am înscris. Poate și alții tot așa. De regulă, nu particip la concursuri (îmi ajung degetele de la o mână să număr toate concursurile la care am participat, dintre care la două pe când eram elev) , dar pe unul generos ca acesta, unde miza este bucuria jocului, n-aș fi vrut să-l ratez.
Din ce am înțeles, postarea nu se va face ca la alte concursuri de pe Agonia, adică într-o căsuță separată sub acest text, ci ca o postare normală, cu titlu comun (apropo, titlul nu e STAI CĂ NINGE? Mai sus, ai scris STOP NINGE. Sau nu e așa și trebuie să așteptăm data startului ca să apară caseta respectivă?
Mult succes celorlați participanți! Sper că se vor înscrie mai mulți!
Luminez!
Din ce am înțeles, postarea nu se va face ca la alte concursuri de pe Agonia, adică într-o căsuță separată sub acest text, ci ca o postare normală, cu titlu comun (apropo, titlul nu e STAI CĂ NINGE? Mai sus, ai scris STOP NINGE. Sau nu e așa și trebuie să așteptăm data startului ca să apară caseta respectivă?
Mult succes celorlați participanți! Sper că se vor înscrie mai mulți!
Luminez!
Pe textul:
„Clasament final pe echipe MAREA BULGĂREALĂ !!!" de Bogdan Geana
0 suflu1
ContextÎmi place comentariul tău fiindcă este unul aplicat pe text. În ceea ce privește întrebarea ta, nu cred că este retorică. Lirismul nu va dispărea, chiar dacă, momentan, este într-un con de umbră. Bine, viitorul ne poate rezerva și altceva.
Îți mulțumesc pentru comentariu!
Îți mulțumesc pentru comentariu!
Pe textul:
„Mi-au trebuit șase decenii ca să mă regăsesc în această voce" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextVoiam să spun arie, dar nu e nici asta. Poate interpretare. Sau muzică.
Pe textul:
„Ghicitoare 588" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextProbabil recitativul, deși nu raspunde la acea întrebare.
Pe textul:
„Ghicitoare 588" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextAm ascultat, după ce mi-ai scris aici, „Simfonia a doua” de Gustav Mahler. Mai potrivită versurilor de față mi s-a părut partea a III-a, liniștită și curgătoare, deși preferată spiritului meu este prima parte.. Am căutat să văd cine a spus despre „suprarealismul îmblânzit” (bănuiam că e vorba de Gellu Naum) și am citit articolul lui Tudorel Urian din „Viața româneadcă” (nu îl mai citisem).
Cât despre ceea ce zici aici cu „placa de circuite integrate in epura, care treptat se activeaza, colorandu-se, scotand fum frumos mirositor si emitand diverse cuvinte”, constat că formularea ta surprinzătoare deschide multiple interpretări, una chiar amuzantă: trimiterea, cumva, la „audițiile colorate” (poate nu degeaba m-ai trimis să ascult Mahler); relația cu „dereglarea simțurilor” la Rimbaud; activarea unor beculețe ale minții (aici mi-aduc aminte, cu haz, de niște versuri de-ale mele din „ars buleftrica”: „un beculeț se-aprinde în cămara minții/ și-o i-lu-mi-nea-mă”); chiar trimiterea la AI (dar nu cred că este capabil de asemenea versuri); eventual, niște lămpi care îi filează poetului! (mai nou, circuite) etc.
Îți mulțumesc mult pentru apreciere și pentru audiția sugerată!
Cât despre ceea ce zici aici cu „placa de circuite integrate in epura, care treptat se activeaza, colorandu-se, scotand fum frumos mirositor si emitand diverse cuvinte”, constat că formularea ta surprinzătoare deschide multiple interpretări, una chiar amuzantă: trimiterea, cumva, la „audițiile colorate” (poate nu degeaba m-ai trimis să ascult Mahler); relația cu „dereglarea simțurilor” la Rimbaud; activarea unor beculețe ale minții (aici mi-aduc aminte, cu haz, de niște versuri de-ale mele din „ars buleftrica”: „un beculeț se-aprinde în cămara minții/ și-o i-lu-mi-nea-mă”); chiar trimiterea la AI (dar nu cred că este capabil de asemenea versuri); eventual, niște lămpi care îi filează poetului! (mai nou, circuite) etc.
Îți mulțumesc mult pentru apreciere și pentru audiția sugerată!
Pe textul:
„Mi-au trebuit șase decenii ca să mă regăsesc în această voce" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextAm vrut sa zic de la început că este educația muzicală, apoi am umblat creanga! Bravo, Ilie!
Pe textul:
„Ghicitoare 588" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextMagie, hipnoză, persuasiune. Cred că ultima dintre ele.
Pe textul:
„Ghicitoare 588" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Context