George Pașa
Verificat@george-pasa
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
Colecțiile lui George Pașa
Cred că mai bine ar fi să întrebați când nu sunteți lămurită de ce vă este trimis textul al corectat, nu să-l retrimiteți, abuzând astfel de timpul nostru. Fără supărare!
Pe textul:
„Ți-aș da" de Irina Popa
Pe textul:
„Geometria sacră a unei tăceri sau prins la mijloc între simboluri" de Sergiu Burlescu
RecomandatEste bine că se dă frâu liber imaginației, dar la fel de bine ar fi dacă ar fi strunită puțin de conștiința poetică (nu de autocenzură). S-ar putea zice că, dacă începi bine un text și-l închei la fel de bine, atunci ți-a reușit, lucru care nu este valabil oricând. Autorul are multe scrieri de calitate și sper să realizeze texte mult mai bune. Imaginație și fler creator există.
Mult succes!
Pe textul:
„Musca nu-i decât o aluniță înaripată" de Arin Donciu
Îți mulțumesc!
Pe textul:
„interior" de George Pașa
RecomandatPe textul:
„Zenit" de adriana baxan
RecomandatPe textul:
„Armonie " de adriana baxan
Pe textul:
„Timp" de adriana baxan
Vă mulțumim anticipat!
Pe textul:
„O clipă divină" de Lusiana Drăgușin
Oricum, ofer o steluță de încurajare și de bun-venit pe poezie.ro. Vă voi citi în continuare, poate că în vers liber vă apropiați mai mult de exigențele mele.
Pe textul:
„O clipă divină" de Lusiana Drăgușin
Pe textul:
„Toamna iubirii" de Gabriela Elamawy
Pe textul:
„Toamna iubirii" de Gabriela Elamawy
Pe textul:
„Toamna iubirii" de Gabriela Elamawy
A încerca să îl/o dresezi pe cel iubit/pe cea iubită poate însemna o încercare de strivire a personalității celuilalt.
Totuși, există o ambiguitate în text, mai ales când folosiți metafora „îmblânzitoare de haos”: al cui haos? cel propriu? al celuilalt? Din text ar rezulta că referirea este la cel propriu, fiindcă bărbatul, cum e scris mai sus, are „lumea (sa) calculată”, adică ordinea. În realitate, fiecare încearcă să își pună ordine în propriul haos. Poeții se exclud, ei sunt o specie aparte! Deși, prin ceea ce creează, sunt și ei ordonatori de haos sau, mai degrabă, au propriul lor haos ordonat. (!)
Pe textul:
„Dragă Alter" de Alina Florica Stasiuc
Pe textul:
„Înger de serviciu " de Oșlobanu
Chiar dacă nu prea am lăsat semne de lectură la textele dumnoavoastră (cel mai mult am scris la un text în proză, căruia i-am oferit distincție), vă citesc textele postate. Ceea ce mi se pare oarecum un minus, și aici, este aceea că, deși nu aveți intenția de a scrie în prozodie clasică, aveți - voluntar, nu întâmplător - rime aleatorii. Probabil doriți să oferiți o anumită muzicalitate versurilor sau, mai degrabă, sunteți „furat” în timpul scrierii de cantabilitatea cuvintelor. Poate nu acesta a fost intenția, dar așa se vede dinspre mine, receptorul medsajului din acest text.
Mult succes!
Pe textul:
„Estetism" de Nincu Mircea
Vă mulțumim pentru înțelegere!
Pe textul:
„Trenul" de Dragos Ditu
Greșeli în comentarii facem cu toții.
Pe textul:
„starea de a fi" de George Pașa
Vă mulțumim pentru înțelegere!
Pe textul:
„Insula mea" de bianca marcovici
Vă mulțumesc pentru înțelegere! Aici voi corecta eu.
Pe textul:
„Oniroidie" de Alexandra Achimov

