GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Dragii mei, am scris aici un fel de ghicitoare, fiindcă, de fapt, versurile mele sunt, uneori, enigmistice. Vreau să văd dacă soluțiile voastre privitoare la această def(iniție) sunt aceleași cu soluțiile gândite de mine(două la număr). Adică e o „ghicitoare” mai spiritul meu sucit.
Haideți, curaj, nu e greu!
Haideți, curaj, nu e greu!
Pe textul:
„Def" de George Pașa
0 suflu
ContextDeși unii au poezia în sânge, se poate spune că ea ajunge și în oase. Până la urmă, se calcifiază odată cu ele. Nu-i rău, și asta le asigură permanența.
Poemul, desigur, e și despre altceva. Poate îmi fac timp, altcândva, să spun mai mult, fiindcă nu vreau să bat câmpii.
Poemul, desigur, e și despre altceva. Poate îmi fac timp, altcândva, să spun mai mult, fiindcă nu vreau să bat câmpii.
Pe textul:
„am avut odată bunuri mobile și servitori și păuni și prin decret dreptul de a scrie și de a comunica cu familia și prietenii" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextVecine, în primul rând mă refer la muza aia din poză, care fără îndoială e muza artei buleftrice.
Răspund:
- Vecine, „ia, eu fac ce fac de mult”/ vreau și eu să fiu mai cult,/ să nu-mi prind urechea iar/ în tabloul poezar.
- Dar nu-ți mai băga capul unde unde nu-ți fierbe oala cu metafore. Siguranțele-s bune, chiar dacă vechi.
- Păi ce siguranță să am cu așa muze? dispar când nici nu te-aștepți.
- Fii și tu mai direct, ce naiba!
- Corect. Jos cu limitatorul de viteză poetică!
- Așa, așa, vecine.
Răspund:
- Vecine, „ia, eu fac ce fac de mult”/ vreau și eu să fiu mai cult,/ să nu-mi prind urechea iar/ în tabloul poezar.
- Dar nu-ți mai băga capul unde unde nu-ți fierbe oala cu metafore. Siguranțele-s bune, chiar dacă vechi.
- Păi ce siguranță să am cu așa muze? dispar când nici nu te-aștepți.
- Fii și tu mai direct, ce naiba!
- Corect. Jos cu limitatorul de viteză poetică!
- Așa, așa, vecine.
Pe textul:
„ce mai face băieții?- fragment închipuit pe o temă, tot așa, închipuită" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextDa, am greșit spunând că textul e departe de viziunea lui Dimov. De fapt, trăim în același ocean textual, unde chiar și extremele se atrag.
Onorat de însemnare! M-ai nimerit!
Onorat de însemnare! M-ai nimerit!
Pe textul:
„Pe lângă plopii ce-au ieșit din rând..." de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextFrumos comentariu, Bogdane. Dacă aș fi scris într-un stil oral, la care am renunțat parțial în ultimul timp, aș fi zis: „Bine pe naiba!”, în condițiile în care devenirea continuă a formelor oferă, mai degrabă, nesiguranță. În aceste condiții, nu lipsește autoreglarea, nici măcar în convenția aceea care limitează, chiar dacă formele artistice nu țin întotdeauna cont de ea. Și e bine așa, nu e niciun pericol.
Ca să continui în linia ideilor tale, aș zice că siguranța aia poate fi și aceea de care scriam, parcă prin 2008, în poemul „Ars buleftrica”. Nu zic mai multe, că nu explic textul. De fapt, am vorbit pe lângă el, parcă muștruluindu-l că s-a dus, după câteva versuri, la somn.
Îți mulțumesc frumos, ești prea generos! Ai înroșit cerul Agoniei cu atâtea stele! Bine că nu vedem roșu înaintea ochilor. Iar dacă ar fi așa, știm să ne impunem exerciții de relaxare. Citim ce mai scriu alții.
Ca să continui în linia ideilor tale, aș zice că siguranța aia poate fi și aceea de care scriam, parcă prin 2008, în poemul „Ars buleftrica”. Nu zic mai multe, că nu explic textul. De fapt, am vorbit pe lângă el, parcă muștruluindu-l că s-a dus, după câteva versuri, la somn.
Îți mulțumesc frumos, ești prea generos! Ai înroșit cerul Agoniei cu atâtea stele! Bine că nu vedem roșu înaintea ochilor. Iar dacă ar fi așa, știm să ne impunem exerciții de relaxare. Citim ce mai scriu alții.
Pe textul:
„Siguranță" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextDa, o prietenă bună (nu virtuală) mi-a spus că exagerez când am așteptări de la ceea ce scriu, fiindcă sunt mulți care (ca și mine, de altfel) citesc fără să aibă pornirea de a spune ceva despre text. Oricum, nu vreau să plictisesc, voi rămâne un simplu cititor, așa cum am fost o viață.
Am înțeles de la tine că e un tex superb, dar nu ai zis de ce. În schimb, ai vorbit despre ceea ce scriu eu, în general și ce influență am asupra ta. Ca oricare autor de texte (chiar și unul genial), și eu scriu texte buruienoase. Acesta știu că nu e unul rău.
Onorat de însemnul de lectură!
Am înțeles de la tine că e un tex superb, dar nu ai zis de ce. În schimb, ai vorbit despre ceea ce scriu eu, în general și ce influență am asupra ta. Ca oricare autor de texte (chiar și unul genial), și eu scriu texte buruienoase. Acesta știu că nu e unul rău.
Onorat de însemnul de lectură!
Pe textul:
„Cântec pentru site-ul nou" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextÎmi pare rău, n-am vrut să provoc un asemenea deznodământ al acestui text, care, oricum, nu și-ar găsi locul în alte pagini decât aici, deși nu e legat doar de Agonia. Mă mândresc nu neapărat cu textul, deși nu-i rău, ci cu faptul că i-am prevăzut destinul, adică tot ai aruncat cu „roșia în cinci” după mine când ai aflat că nu mai postez aici. Glumesc, desigur.
Să fie pace pe aici, vorba nu mai știu cui (să mă scuze că am uitat)!
Să fie pace pe aici, vorba nu mai știu cui (să mă scuze că am uitat)!
Pe textul:
„Cântec pentru site-ul nou" de George Pașa
Recomandat0 suflu1
ContextAm observat de la început ceea ce mi-ai spus. Aș mai adăuga încă o variantă, aceea de inactiv, nedorită nici chiar pentru mine, fiindcă m-am atașat de site-ul acesta. Știu, Agonia mă poate da deoparte, în primul rând, prin ignorare. Dar acest lucru nu mă va face niciodată să mă dezic de ceea ce am spus mai înainte, că aici mi-am căpătat încrederea în ceea ce scriu.
Pe textul:
„Știu, explic" de George Pașa
0 suflu1
ContextCitesc și recitesc această, poezie și mereu îi descopăr noi sensuri sau o retrăiesc altfel, având, desigur, propria perspectivă asupra relației dintre fii și părinți.
Am scris atât de mult despre poezia lui Teodor Dume, dar n-am cum spune că i-am epuizat semnificațiile. ”Poet monocord”, cum l-am numit, în sensul bun al cuvântului, n-ar mai fi același când ar încerca (și a încercat) să scrie altfel decât este esența scriiturii sale, fiindcă limbajul său poetic, aparent limitat, se bazează pe încărcătura reflexivă pe care i-o adaugă prin fiecare text scris.
Îi urez, din nou, la mulți ani, cu multă sănătate și împliniri creatoare!
Am scris atât de mult despre poezia lui Teodor Dume, dar n-am cum spune că i-am epuizat semnificațiile. ”Poet monocord”, cum l-am numit, în sensul bun al cuvântului, n-ar mai fi același când ar încerca (și a încercat) să scrie altfel decât este esența scriiturii sale, fiindcă limbajul său poetic, aparent limitat, se bazează pe încărcătura reflexivă pe care i-o adaugă prin fiecare text scris.
Îi urez, din nou, la mulți ani, cu multă sănătate și împliniri creatoare!
Pe textul:
„Tată, e 4 aprilie" de Teodor Dume
Recomandat0 suflu
ContextMă refer la două structuri cacofonice, pe care le-ați putea evita: „să crească ca terciul”, „se joacă cu noi”. Sigur, ultima ar putea fi permisă, fiindcă înlocuirea cu alte cuvinte ar putea denatura conținutul.
Pe textul:
„Joacă" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextVăd că tot nu vreți să mă tutuiți, de aceea am folosit și eu pluralul politeții. Vă înțeleg, și eu mă adresez așa acelora care fie îmi răspund exagerat de protocolar, fie față de care (vorba lui Claudiu Toșa) doresc să fiu distant.
Vă mulțumesc pentru urare! V-ați gândit că ar putea fi o păcăleală de 1 aprilie această plecare a mea de pe site? Am spus „la revedere”, însemnând că mă voi întoarce cândva. Adevărul este că voi posta foarte rar, probabil numai comentarii. Și dumneavoastră, în locul meu, cred că ați proceda la fel, în condițiile în care nimeni nu prea are nimic de zis la textele personale.
Vă mulțumesc pentru urare! V-ați gândit că ar putea fi o păcăleală de 1 aprilie această plecare a mea de pe site? Am spus „la revedere”, însemnând că mă voi întoarce cândva. Adevărul este că voi posta foarte rar, probabil numai comentarii. Și dumneavoastră, în locul meu, cred că ați proceda la fel, în condițiile în care nimeni nu prea are nimic de zis la textele personale.
Pe textul:
„Știu, explic" de George Pașa
0 suflu1
ContextDa, cum spuneți, ar fi trebuit să scriu: „și cine să mai moșească dinlăuntrul”. Rămâne cum am scris. Vă mulțumesc, din nou, pentru revenire!
Lumea vine, dar mai și pleacă. Îi mulțumesc lui Radu Herinean pentru că a găzduit textele mele timp de 17 ani. Aici e locul unde am căpătat conștiință artistică și încredere în scrisul meu. Voi mai intra pe aici să vă citesc pe toți cei care scrieți bine. Succes tuturor!
Lumea vine, dar mai și pleacă. Îi mulțumesc lui Radu Herinean pentru că a găzduit textele mele timp de 17 ani. Aici e locul unde am căpătat conștiință artistică și încredere în scrisul meu. Voi mai intra pe aici să vă citesc pe toți cei care scrieți bine. Succes tuturor!
Pe textul:
„Știu, explic" de George Pașa
0 suflu1
ContextDomnule Lican, ideea este că „punctul” este un cuvânt voit ambiguizat în text. În sensul dorit de mine, totul s-ar putea relua la nesfârșit. Am zis „moșească”, nu „moștenească”. Vă mulțumesc pentru semnul de lectură!
LIM, sigur că ar fi mai bine cum zici, însă, ultimul cuvânt e necesar, chiar dacă și el voit ambiguizat.
O stea cu zurgălăi e o cometă, nu?! Glumesc, desigur. Prefer stele silențioase, așa cum este aceea dăruită de tine. Mulțumesc!
LIM, sigur că ar fi mai bine cum zici, însă, ultimul cuvânt e necesar, chiar dacă și el voit ambiguizat.
O stea cu zurgălăi e o cometă, nu?! Glumesc, desigur. Prefer stele silențioase, așa cum este aceea dăruită de tine. Mulțumesc!
Pe textul:
„Știu, explic" de George Pașa
0 suflu
ContextCu întârziere spun că semnul de recunoaștere mă onorează. Nu sunt ahtiat după stele și recomandări, însă nici un alt semn nu era mai potrivit pentru a lăsa fără grai pe onorații mei colegi.
Pe textul:
„Pașadine (34 - 37)" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextCu întârziere, îi spun celui care a avut inspirația de a recomanda aceste pașadine că sunt onorat de recunoașterea dumnealui.
Pe textul:
„Pașadine (30 - 33)" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextN-o știam pe asta din „Adevărul”. Cât despre steluțe, am devenit mai exigent, și cu mine, și cu ceilalți. Încerc să îmi reevaluez criteriile de acordare a acestora, altminteri, dacă voi aștepta capodopere...
Pe textul:
„Cântec pentru site-ul nou" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextSunt de acord cu tine, deoarece tot ceea ce se scrie acum nu poate face abstracție de experiența celor dinainte. Cred că, în timp, noua poezie va găsi noi modalități poetice. Asta în viziunea optimist. Dacă nu cumva ChatGBT va paștișa la greu.
Pe textul:
„Îmi voi lăsa în verde uscat spaniol hoitul" de Irinel Georgescu
Recomandat0 suflu
ContextȘi Bogdan Geană poate să mă tutuiască, dacă va dori și va avea plăcerea să intre la vreun text scris de mine ori să mă contrazică la vreunul dintre comentariile mele. Dar am spus colegi, incluzându-l și pe el. Dacă, desigur, mă consideră coleg de suferință sau de bucurie într-ale scrisului.
Pe textul:
„Cod de adresare pe Agonia, rog rãspunsuri" de Bogdan Geana
0 suflu1
ContextUite, Irinele, acesta e unul dintre textele tale care mi-au plăcut. Mi-a luat-o Leo înainte vorbind de ritm. Acesta-i unul dintre motive. Aici e poezie, dar, culmea, tocmai acum tu ai încadrat texul la personale.
Nici eu nu mă împac, așa cum i-am mai scris și lui Leonard Ancuța, cu trimiterile culturale explicite, din mai multe motive: unul ar fi acela că postmodernismul a utilizat, până la saturație, acest procedeu; altul, că poate părea că poetul face paradă de propria cultură.
Nici eu nu mă împac, așa cum i-am mai scris și lui Leonard Ancuța, cu trimiterile culturale explicite, din mai multe motive: unul ar fi acela că postmodernismul a utilizat, până la saturație, acest procedeu; altul, că poate părea că poetul face paradă de propria cultură.
Pe textul:
„Îmi voi lăsa în verde uscat spaniol hoitul" de Irinel Georgescu
Recomandat0 suflu
ContextColegii de site îmi pot spune George, George Pașa, Gheorghe Pașa (numele real), Pașa sau Pașadia. De-a lungul timpului, aici chiar și colege de 16-20 de ani mă tutuiau și nu mă supăram. Doar nu sunt la școală, unde regulile de adresare sunt altele.
Pe textul:
„Cod de adresare pe Agonia, rog rãspunsuri" de Bogdan Geana
0 suflu1
Context