Poezie
tristă (2)
1 min lectură·
Mediu
îți voi pavoaza drumul cu flori de nu-mă-uita,
cu briciul ascuțit al ironiei, îmi voi tăia inima
spre-a te scoate din ea.
castanii își vor cerne și ei florile
în preajma frumuseții cu contururi de gheață,
un biet preș melancolic așternându-se în calea ta,
de dincolo de speranță.
mă voi transfera apoi în floarea de nu-mă-uita,
ce-ți lasă miresme amare,
dezertând, iubito, din viața ta,
eu, umbra albă-a unui vis
ce n-a murit și n-o să moară niciodată.
023.684
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “tristă (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/235263/trista-2Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Deși iubirea așterne în sine “flori de nu-mă-uita”, al căror parfum intens creează narcoze, încerci să dezertezi din armata gândurilor cucerită de “umbra albă a unui vis” despre făptura-miraj a iubitei.
0
GPE un text modificat si repostat. Nici acum nu sunt multumit, dar e ceva ce nu pot modifica. Asa a vrut el sa se scrie! Ai dreptate, uneori simturile inving, dar numai provizoriu. Mesajul e totusi mai direct. Multumesc!
0