Poezie
Povestea de pe partea nevăzută a lumii
1 min lectură·
Mediu
Am încetat să visez.
Orizontul s-a ascuns împreună cu fluturii târzii.
Începusem o poveste în care totul rămânea în coadă de pește,
cum se-ntâmplă c-un boboc de trandafir care își amână înflorirea,
speriat de gheața din priviri,
cum se-ntâmplă cu soarele meu care își tot întârzie apusul.
Știu: fără de vise nu mai e nimic de așteptat în lumea aceasta,
alta nu mai pot să construiesc.
Ceva totuși aștept: ca peștele să zvâcnească din coadă
să mă trezesc din somnul fără de vise.
Tulburat, să privesc la orizont, să-l văd tot acolo
unde povestea mi-a rămas
și-și continuă plutirea
pe partea nevăzută a lumii.
081.480
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Povestea de pe partea nevăzută a lumii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14176953/povestea-de-pe-partea-nevazuta-a-lumiiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPNu mi se pare unul dintre textele mele reușite, însă respect perspectiva din care l-ai văzut, Antonia. Îți mulțumesc!
Și eu, cu drag,
George
Și eu, cu drag,
George
0
SVal doilea "în coadă de pește"
acea parte să fie "unde povestea mi-a rămas"
altfel un discurs meditativ emoționant, legat, liniștit
nu surprinde prin metafore, dar pe mine m-a prins
mi-a plăcut
acea parte să fie "unde povestea mi-a rămas"
altfel un discurs meditativ emoționant, legat, liniștit
nu surprinde prin metafore, dar pe mine m-a prins
mi-a plăcut
0
OAtext delicat, alunecă precum peștele în apă, are o anume savoare lirică tocmai pentru că nu asudă în metaforă.
în versul: "Ceva totuși aștept: ca peștele să zvâcnească din coadă" aș elimina: din coadă, nu cred că este necesar, dar repetiția "coadă de pește" mi se pare că îți are rostul.
un text plăcut, i-aș dărui patru colțuri de stea, numai că nu se poate. :)
în versul: "Ceva totuși aștept: ca peștele să zvâcnească din coadă" aș elimina: din coadă, nu cred că este necesar, dar repetiția "coadă de pește" mi se pare că îți are rostul.
un text plăcut, i-aș dărui patru colțuri de stea, numai că nu se poate. :)
0
OAcă își are rostul*
0
GPIlie, de aceea și ziceam mai sus că nu e un text reușit. Observasem această repetiție, în opinia mea, inutilă, dar nu am mai avut chef să elimin acele cuvinte atunci când am mai lucrat pe text, schimbând persoana gramaticală peste tot, astfel încât să fie monolog pur, nu dialog cu alteritatea. De obicei, modificările/corecturile le fac singur, înainte sau după postare. Voi proceda însă la eliminarea repetiției, lăsând construcția „să zvâcnească din coadă”, fiindcă ține de ceea ce mi-am imaginat.
Mulțumesc pentru comentariu!
Mulțumesc pentru comentariu!
0
GPNu observasem comentariul tău. De fapt, ție ți-am răspuns mai sus, dându-i, de fapt, dreptate lui Ilie. :)
Îți mulțumesc pentru comentariu! Acum am văzut că și colțata galbenă are tot cinci colțuri! În patru, glumind puțin, ar fi ca la teatru! Adică un colț de la mine, unul de la Antonia, unul de la Stănică și altul de la tine. Le unim și realizăm pătratul perfect.
Îți mulțumesc pentru comentariu! Acum am văzut că și colțata galbenă are tot cinci colțuri! În patru, glumind puțin, ar fi ca la teatru! Adică un colț de la mine, unul de la Antonia, unul de la Stănică și altul de la tine. Le unim și realizăm pătratul perfect.
0
OAinteresant dacă am putea acorda 1,2,3,4 sau 5 COLȚI :).
daaa, pătratul perfect. :)
daaa, pătratul perfect. :)
0
Soarele Dvs. strălucește frumos iar acest poem este un răsărit de care mă bucur acum (în miez de noapte).
Cu drag,
Antonia.