o boală bună: distrugem singuri ce iubim împreună

Stimate Domn Asztalos,
Deocamdată îmi vine greu să înțeleg esența comuniunii Dvs. cu poezia, dar vă promit (solemn sau poate nu) că vă voi mai citi, în măsura în care timpul meu va asculta de intențiile mele. La a doua lectură cred că Dvs. abuzați de sintagme complicate care vă sunt sentimental străine și astfel reușiți să vă îndepărtați de mesajul pe care doriți să îl transmiteți scriind. Simt în textul Dvs. o nevoie acută de regăsire a unui sine poetic. Însă prin comparație cu ce am mai citit pe aici, pe agonia, cred că mai aveți, fără nicio supărare si cu respectul cuvenit, mult de lucru.
Lara

te implor sa nu ma stimezi cu atitea carente, ca am mult de lucru si de recuperat.Asta este: sunt \"cam\" poet dar ma tratez.Si nu ma compar niciodata cu altii desi ii citesc, pe cei adevarati chiar profund.Iti recomand sa faci la fel si vei avea chiar si prieteni...:)

de câte ori te citesc am senzația unui poet ce stă sub semnul unei febrilități creatoare, al unei pasiuni exploratorii ce nu stă la umbra zodiei experimentului, găsesc la tine un travaliu neîntrerupt prin care încerci să modelezi discursul liric și să îi oferi o anume ieșire din anonimat, uneori îți reușește pe deplin, de exemplu în cazul de față

servus și aprecieri:)

Nu stiu de ce m-am identificat cu acest vers. Poate dintr-un motiv ,,poetic,, :iubirea in forma pura este este ca un vers nud.superb poem, domnule Asztalos.o cititoare.

o revoltata declaratie
o rana deschisa spre punctele cardinale ale vietii
nu
nu e nebunie
e inca o curatenie necaptata de cei de deasupra subteranului...ma ademeniti cu trairi neimpachetate frumos de miinile reci ale vinzatorilor de idei
spre bine va doresc

George, este atat de pacat ca oamenilor le place sa distruga ceea ce tot ei au construit si este si mai pacat ca ne permitem atat de usor sa distrugem ceea ce am construit impreuna cu cei pe care ii iubim din jurul nostru...

un semnal de alarma, camuflat intr-o poezie profunda, in care regasesc mult din inima ta...

felicitari

petre

\"de asta am și greșit\"... mi se pare ca este tot ce trebuie zis. am citi poezia ta dintr-o singura suflare si te admir pentru curajul pe care il ai - sa simti pana la capat, pana la capatul rau, pare-mi-se...felicitari pentru poezie si pentru simtire, mai ales.
Dupa mine, versurile frumoase, dar goale, nu au cum sa fie - nu sunt! - poezie.

am inghitit versurile: e doar un mod de-a spune, sunt bune, sunt bune,m-am indepartat de ele cat mai repede sa nu vad clar concretul prin comentarii, sa raman departe de cuvinte si cat mai aproape de tot ceea ce este in jurul lor, departe de ele...

Dana Banu:
Tu vorbesti serios am impresia si o sa ma bagi in boale din alea bune, sti tu...;)Un seeervusz cit tata inima Argealului si sarutmina, asa, muncitoresc :)
Cezara Raducu:
Ma bucur ca te identifici acelui fealing blind truly in love.E ceea ce ni se intimpla azi cu iubirile virtuale.Distante fizic,aproape oarbe,dar spiritual-afectiv cu mult mai profunde si mai adevarate.Mersi pentru aprecieri cititoarea mea buna:)
Ani-Lorei Manika:
O intuitie feminina la obiect, ce mai ca m-ai pus la punct, ma simt descoperit.Acopera-ma acum Ani ca nu stiu sa ma ambalez frumos...:)Well, sarutmina: nu sunt niabun de nimic;)
Fluerasu Petre:
E si un semnal de alarma Petre,daca vrei, in ideea risipei la care, sti si tu \" se deda florarul\" sau, cum spunea alt nebunatic ca si noi, \"marul de linga drum si fara gard\",dar un semnal din care se poate\"lua fara sfiala\":)Mersi pentru gindul bun!
Luna Tudor:
Tot raul spre bine se spune.Ce nu te omoara te face mai puternic.Uneori nu doar iertam ci chiar multumim gresitilor nostri, care chiar suntem.Thanx pentru aprecieri, sarutmina.
Alina Mihut:
Aproape-departele asta e tipic feminin:simti si traiesti cum crezi, important e sa ramii cu alea bune din boala asta.Sau, cum spunea unul George De Asztalos si cu toata modestia il autocitez:\"sa speram intr-o alta lume...(stiu io, in Fiordia sau in Phoemia de pilda) iar in asta sa... innebunim linistiti\"...:)Sarutmina pentru gindul bun!

Versuri tari. Nu glumesc. Daca esti cel ce pe vremuri trimitea corespondente din Franta si poblica in \"Euphorion\" (Sibiu, pe vremea lui Iusin Panta, Dumnezeu sa-l odihneasca), nu ma mai mir.
Daca nu, primeste felicitarile mele: rezisti ca poet intr-o lume a banului si pistolului.
Sa ai pace, Dancus

Foarte fain poem, dar nu prea pricep versurile:\"de e să distrug singur/tot ce ne-a iubit împreună\" și \"prin febre cu multă căldură\". Deslușiți-mă, rogu-vă.

S.D.Dancus:
Dorule esti printre singurii care remarca faptul ca am un tiz cu acelasi nume, George Asztalos.Roman parizian ca si Cioran la vremea si rindul lui, e un cunoscut autor de teatru si chiar romancier pe linga faptul ca e un poet consacrat.Scriitor cu rezonanta europeana, desi prea putin cunoscut la noi,( dovada ca esti abia al doilea care-mi aminteste de el) mi-ar place sa am macar un procent din succesul lui literar...:)Oricum iti multumesc pentru aprecieri si onoranta confuzie.Rezist si eu chiar daca nu eroic, nefiind inca impuscat vindut sau cumparat...:)
Holoboaca Gheorghe:\" a distruge tot ce NE-A iubit impreuna\" inseamna a distruge chiar tot, penrtu ca pe linga faptul ca ne-am iubit ne-au si iubit altii impreuna si trebuiesc \"distruse\" si sentimentele lor care ne-au impreunat nu doar ale noastre.Pai nu?Iar \"a trece\", sugerind fals \"a scapa\" tranziteaza \"prin febre\" evident nu mura-n gura \"cu multa caldura\" ci insufletit, benevol si cu spirit de sacrificiu daca-mi ingadui duioasa enormitate.Sper sa te satisfaca aceste explicatii si te asigur ca poezia se simte si nu definesc decit pentru incepatori.Sper ca nu faci parte dintre ei, oricum: voilla :
am lamurit-o...:) Pai nu?

Am observat: \"e ca și cum ți-aș oferi o carte cu foi albe
bună oricînd de folosit drept caiet sau orice\". Si finalul e fain. Ardealu e a` nost a tuturor, ma! ;)

sper ca ai gustat gluma cu Ardealu\';)In ce priveste caietul e pe bune, as chiar scrie o carte cu cerneala simpatica, m-as face si eu util poate...polivalent, multifuntional:)Tzam fain de aprecieri, ma onoreaza chiar si un vers recitit sau resimtit.Idealul meu e sa fiu inspirant, sa regenerez poezie...Inca odata mersi pentru semn.Te salut.Bate palma aici...

Subtilitatea, inteligența, modul cum abordezi existența, ca fapt firav al nevoii de a trăi, îți creionează sensibilitatea și mișcarea liberă în lumea versului. Expresionism, simbolism: \"cerneala simpatică rezonează ciudat / un pian fără corzi foarte viu\", sunt mărci ale stilului tău, propriu și trăit.
Succes, 06.05.2007

iti sunt recunoscator pentru aprecieri, mai ales ca vin de la un impatimit al prozei, e o perspectiva inedita perceptia ta si ma bucur daca trezesc ecouri diversioniste, e semn ca sunt pe drumul cu prioritate al poeziei.Mai treci, poate merita...:)

ce văd eu e lipsa giumbușlucurilor cu care ne-a obișnuit autorul. sau cel puțin rărirea lor aici. și asat nu e de rău.
nu știu dacă cele două comparații din prima strofă se vor o accentuare. eu aș fi scos cel de-al doilea \"ca\", pentru fluență. mesajul nu pierde oricum din sens.