Jurnal
Lacrima frunzei de tei
1 min lectură·
Mediu
Paturi de spital, miros de boala, pacienti inghesuiti cate doi intr-un pat, doctori, doctorite, asistente, oameni - ce oameni - ce nervi de otel, să muncesti zilnic in stresul bolilor de toate culorile, de toate durerile, de toate amarurile, de toată moartea... Terapie intesiva, reanimare... pacient scos pe targă, cu o fundă uriasă de pansament la cap ... ochi de intrebare... de ce l-au legat asa cu fundă ca pe un cadou? - \" Acesta merge la morgă, sau dacă vreti - luati-l acasa...\" spune razand un brancardier...
Pasi de fuga, aer... strada... biserică, tei... asteptare, maxitaxi care nu mai vine... si-o fi mutat traseul... Copil si tată, oameni curati, frumosi... punga de medicamente... \" Tată, mi-e foame... ia-mi ceva de mancare, orice...te rog, tată...\" - \" Ti-am luat medicamente, mai avem trei zile pană la salariu, rabda băiatul tati...\" Biserică, Dumnezeu, copil tusind... tată disperat... teii si o frunza de tei plangand in hohote...Viată ca o glumă proastă...progresul acestui prezent... vămi de disperare...
Să mori flămand sau să mori din lipsa medicamentelor? Aceasta e intrebarea...
074.248
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 176
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Marieta Secu. “Lacrima frunzei de tei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-marieta-secu/jurnal/79130/lacrima-frunzei-de-teiComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
\"teii si o frunza de tei plangand in hohote...Viată ca o glumă proastă...\". Reproducere fidela si emotionanta. Demna de scenariu. Dureros de real...
0
Cum ne plâng teii, în fiecare zi, în fiecare ceas ...
0
Trist...atat de trist si atat de adevarat. Gabriela lacrimile mi-au ajuns in stomac si-mi este ciuda pe adevarul ilustrat atat de frumos de tine...
0
Mulți dintre noi nu cunosc această parte urîtă a vieții și dorm liniștiți, mulți evită să o aducă în discuție, ignorînd-o. Dar ea există și trebuie comentată, chiar dacă e dureros. Ai putea încerca un reportaj pe această temă atît de actuală: suferința umană...
0
Disperatii citesc mica publicitate, cei ce pot si au - citesc rubricele mondene...barfe... Mi-am promis ca nu voi fi niciodata jurnalista...
Mi-am petrecut ziua de luni la spital, soacra mea are trei baieti si trei nurori, ca a mai mica si a mai rea - a trebuit sa stau eu la capul ei in timpul unei operatii foarte dificile... Ma spal si pe gand de mirosul si durereile vazute timp de 24 de ore in spitalul de urgenta din Constanta... Iertati-ma ca v-am intristat, simteam insa ca voi veti citi si durerea durere, vamile astea de disperare, ce nu-mi apartin... dar care ma dor ca niste rani personale... copilul flamand, deosebit de curat si ingrijit, inteligent, cu o privire ca toata durerea lumii, m-a marcat profund... atat neputinta tatalui, om instruit, tanar, curat... si singur... cu un copil bolnav...probabil ca pustiul nu mai avea nici mama... Iertati-ma da destainuirea asta... trebuia sa ma spovedesc durere undeva...simteam ca mor daca nu strig cat ma dor oamenii, viata si moartea lor...
Mi-am petrecut ziua de luni la spital, soacra mea are trei baieti si trei nurori, ca a mai mica si a mai rea - a trebuit sa stau eu la capul ei in timpul unei operatii foarte dificile... Ma spal si pe gand de mirosul si durereile vazute timp de 24 de ore in spitalul de urgenta din Constanta... Iertati-ma ca v-am intristat, simteam insa ca voi veti citi si durerea durere, vamile astea de disperare, ce nu-mi apartin... dar care ma dor ca niste rani personale... copilul flamand, deosebit de curat si ingrijit, inteligent, cu o privire ca toata durerea lumii, m-a marcat profund... atat neputinta tatalui, om instruit, tanar, curat... si singur... cu un copil bolnav...probabil ca pustiul nu mai avea nici mama... Iertati-ma da destainuirea asta... trebuia sa ma spovedesc durere undeva...simteam ca mor daca nu strig cat ma dor oamenii, viata si moartea lor...
0
Mi-a plăcut tehnica scriiturii, esențializarea frazelor, imaginea în mișcare, aproape filmică, scurtarea circuitului între fluxurile emoționale.
0
Tristă și uitată este viața....
nu mai am lacrimi, Gabriela....
nu mai am lacrimi, Gabriela....
0
