Poezie scurtă despre ploaie

În mijlocul ploii poate sta cel singur, dar și cel care nu se teme . Ploaia, ca un drum trasat spre lumi astrale, este o imagine întregitoare și generoasă.
Tot înainte !

In ultima vreme credeam ca sunt de-a dreptul invizibila pe aici si intr-un sfarsit apar randurile tale. Niciodata parca nu m-am bucurat ca acum :). Sa fie ploaia?!
Iti multumesc ca mai treci din cand in cand!
Eu voi merge inainte pe drumul meu ;).

Cu primavara la tampla.

Nu stiu, ma intreb daca si \"pe veci\" si \"fara de sfarsit\" nu suna cumva tautologic. Sau macar redondant. Sau numai prea incarcat.

Nu cred ca esti invizibila, lumea te citeste dar nu lasa intotdeauna \"semne\".

Poezie despre ploaie:

PIC

Lasati semne fratilor :)!

Și eu te citesc cu plăcere...Uneori, să știi, chiar \"îmi țin respirația\" :)

Cu drag,

Calimero, poate ca suna cam incarcat insa am simtit ca am nevoie de incarcatura aceasta pentru a putea merge mai departe. Am nevoie de aceasta ploaie de primavara eterna.

Cu primavara la tampla.

Am schimbat putin ultimul vers :). Sper sa nu se supere nimeni!

Scuze, Aniela, dar nu prea e poezie. E, cel mult, spiritul de observatie al unui copil.
Cum poti sta in mijlocul ploii?
Dar ce sa mai zic, fiecare avem perioade si perioade; si eu am o perioada ciudata, in care eu nu mai inteleg lumea sau ei nu ma mai inteleg.
Aici nu cred ca ai decat un gand foarte slab exprimat.
Cu scuzele de rigoare,
dar sper ca stii ca te laud cand merita textele tale.